Lista de probleme 974

Pe autostrada Soarele Estului sunt aşezate de-a lungul şoselei, la distanţe egale, panouri publicitare ale unor firme. Aceeaşi firmă, poate să aibă mai multe panouri publicitare şi fiecare panou poate să apară în mai multe locuri. Panourile se identifică prin numere naturale, numărul total de panouri fiind N. Firma X Corporation are panouri de T tipuri diferite. Firma a primit aprobarea construirii unui mare complex turistic în apropierea autostrăzii; de aceea, pentru alegerea locului, este interesată şi de următorul aspect: care este lungimea minimă de şosea, în care se pot întâlni, toate cele T tipuri de panouri publicitare ale firmei, indiferent de ordinea acestora, şi indiferent dacă între ele se mai interpun sau nu panouri ale altor firme. Cunoscând N – numărul total de panouri de la marginea autostrăzii şi ordinea amplasării lor, ca şi cele T tipuri de panouri amplasate de firmă, determinaţi numărul minim de intervale dintre două panouri între care firma X Corporation îşi regăsește toate panourile sale.

Domnul Eboda dorește să se angajeze la firma Adobe. La interviu el primește următoarea problemă. Se dă un șir de caractere format din litere și caracterele *, + și -. Domnul Eboda trebuie să determine câte subsecvențe de lungime 5 sunt anagrame ale cuvântului ADOBE. Regulile suplimentare sunt că nu se face distincție între literele mari și cele mici și în plus, caracterul + poate suplini oricare consoană, caracterul - suplinește orice vocală, iar * suplinește orice literă. Cu aceste reguli putem spune că următoarele secvențe de cinci caractere sunt anagrame ale cuvântului adobe: aeobd, dBoAE, db---, Ae-++, *****, ++---, ad*-+.

Tsunamiul este valul mareic ce se propagă prin apa oceanelor/mărilor, ca urmare a producerii unor erupţii subacvatice sau/şi a unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice.

Cercetătorii doresc să preîntâmpine efectele unor posibile valuri mareice prin marcarea şi clasificarea zonelor al căror risc de inundare este ridicat.

Teritoriul studiat a fost împărţit în n×m pătrate identice (zone) rezultând o hartă digitizată, reprezentată sub forma unui tablou bidimensional cu n linii şi m coloane, fiecare element al tabloului memorând cota (înălţimea) terenului din pătratul unitate corespunzător. Zonele de apă au cota 0, iar zonele de uscat au cote mai mari decât 0.

Orice tsunami este clasificat în funcţie de înălţimea valului mareic, pe o scară de la 1 la 10. Cercetătorii doresc să marcheze zonele de risc ce pot fi afectate de un potenţial tsunami.

Iniţial, valul mareic apare în toate zonele de cotă 0 vecine cu cel puţin o zonă de uscat. O zonă teritorială poate fi afectată dacă are cota strict mai mică decât înălţimea valului mareic şi se află în vecinătatea apei sau în vecinătatea unei zone afectate. Două pătrate unitate se învecinează dacă au o latură comună.

Ionel are de rezolvat mai multe probleme de divizibilitate. Unele dintre ele îi cer să afle câte numere au anumite proprietăţi. Vă rugăm să-l ajutaţi să termine tema mai repede. Scrieţi un program care citeşte un număr natural n şi două numere prime u şi v mai mici decât 10 şi determină câte numere naturale mai mici sau egale cu n au proprietatea că nu sunt divizibile nici cu u, nici cu v.

Se consideră o expresie formată din numere naturale şi perechi de paranteze drepte. Includerea între paranteze corespunde operației de calcul a câtului împărțirii întregi la 2 a valorii incluse între paranteze, iar alăturarea a două paranteze corespunde operației de adunare a valorilor subexpresiilor. Expresia poate fi calculată doar dacă este corectă, adică nu conține numere care să nu fie incluse între paranteze drepte, nu conține perechi de paranteze care să nu includă nici un număr sau nici o altă subexpresie şi perechile de paranteze se închid corect. Fiind dată o expresie construită conform descrierii să se decidă dacă este corectă şi în caz afirmativ să se calculeze valoarea acesteia.

Într-un oraş se află o grădină de formă dreptunghiulară, formată din n x m pătrăţele, aranjate sub forma unei matrice cu n linii şi m coloane. Într-un pătrăţel poate fi cultivată o singură plantă, de o anumită specie. Speciile sunt identificate prin numere distincte cuprinse între 1 şi s. Datorită fenomenelor meteorologice, în unele pătrăţele nu mai există flori.

Solul fiecărui pătrăţel are un anumit coeficient de umiditate. Pentru cultivare, fiecare specie de flori are nevoie de o valoare minimă a umidităţii solului. Mai exact, dacă umiditatea solului dintr-un pătrăţel este mai mică decât umiditatea specifică plantei, aceasta nu poate fi cultivată în pătrăţelul respectiv. Proprietarul grădinii doreşte să o reamenajeze, prin păstrarea plantelor deja existente, dar şi prin cultivarea de noi plante în pătrăţelele din care florile au dispărut, astfel încât să se obţină o zonă de arie cât mai mare acoperită cu plante din aceeaşi specie.

Se numeşte zonă un grup de pătrăţele, astfel încât oricare două pătrăţele din zonă fie sunt învecinate (adică au o latură comună), fie se poate ajunge de la unul la celălalt, deplasându-ne numai de la un pătrăţel la unul învecinat cu el. Aria unei zone este egală cu numărul de pătrăţele din care este formată zona.

Determinaţi valoarea ariei pentru zona de arie maximă cultivată cu plante din aceeaşi specie, obţinută în urma reamenajării grădinii.

Se consideră o matrice binară cu n linii și m coloane. Spunem că două linii L1, L2 din matrice sunt complementare dacă a[L1][j] ≠ a[L2][j], pentru orice j=1..m (adică acolo unde pe linia L1 este 0, pe linia L2 este 1 și invers). Să se determine numărul de perechi de linii (L1, L2) cu L1 < L2 cu proprietatea că sunt complementare.

Se dă un număr natural n format cu cifre distincte nenule. Să se afle câte numere pare se pot obţine din n, prin rearanjarea cifrelor sale.

Să considerăm o expresie aritmetică care conţine ca operanzi numai variabile al căror nume este format dintr-o singură literă mică a alfabetului englez. Valorile iniţiale ale variabilelor ce pot interveni în expresie sunt: a = 1, b = 2, …, z = 26. În expresie pot fi utilizaţi doi operatori binari (+ şi –, reprezentând adunarea şi respectiv scăderea) şi doi operatori unari (++ şi --, reprezentând operatorul de incrementare şi respectiv operatorul de decrementare). Operatorii unari ++ şi –– pot fi plasaţi numai înainte sau după o variabilă. Dacă operatorul unar ++ apare înaintea unei variabile, atunci valoarea variabilei este mărită cu 1 înainte ca valoarea variabilei să fie luată în calculul expresiei. De exemplu, valoarea expresiei ++c–b este 2, iar valoarea variabilei c după evaluarea expresiei va fi 4. Când operatorul unar ++ apare după variabilă, valoarea variabilei este mărită cu 1 după ce valoarea acelei variabile este folosită la calculul expresiei. De exemplu, valoarea expresiei c++–b este 1, iar valoarea variabilei c după evaluarea expresiei va fi 4. Operatorul –– se comportă la fel, cu observaţia că valoarea variabilei se va micşora cu 1. Operatorii unari au prioritate mai mare decât cei binari (mai exact, se execută mai întâi incrementările/decrementările, apoi adunările şi scăderile). În cazul în care există mai multe operaţii cu aceeaşi prioritate, acestea vor fi executate în ordine, de la stânga la dreapta. Scrieţi un program care să determine valoarea unei expresii, precum şi valorile finale ale variabilelor folosite în expresie.

Se consideră un șir de n numere întregi, cu n număr natural nenul. Se elimină primul element din șir și toate elementele șirului aflate pe poziții care reprezintă numere prime, în ordinea crescătoare a pozițiilor. Operația de eliminare se repetă cu elementele rămase în șir, repoziționate după eliminarea celorlalte, până când este eliminat și ultimul element rămas.

Să se scrie un program care afișează elementele șirului inițial, în ordinea în care au fost eliminate conform algoritmului descris mai sus.