Lista de probleme 974

După ce au vizitat toate obiectivele turistice din municipiul Iaşi, Ioana şi Maria au inventat un joc.

Ele au la dispoziţie un număr de n cutii aranjate în linie dreaptă, numerotate în ordine de la 1 la n, şi un număr de m bile ce pot fi aşezate în unele dintre aceste cutii. Unele cutii sunt deteriorate, astfel că bilele dispar dacă sunt puse în acele cutii.

O mutare constă în alegerea unei bile şi poziţionarea ei în una din cutiile învecinate (precedenta sau următoarea ). Bilele pot fi mutate după următoarea regulă: când o bilă a fost mutată pentru prima dată într-o anumită direcţie, atunci bila îşi păstrează direcţia de deplasare la următoarele mutări (de exemplu, dacă o bilă a fost mutată pentru prima dată spre stânga atunci orice mutări ulterioare ale acestei bile se pot face doar spre stânga).

Jocul se termină atunci când nici un jucător nu mai poate face nici o mutare. Pierde primul jucător care nu mai poate face nici o mutare. Fetele joacă un număr de T astfel de jocuri. Ştiind că Ioana este prima care face o mutare, iar apoi fetele mută alternativ, se cere să se stabilească pentru fiecare din cele T jocuri dacă ea are sau nu o strategie sigură de câştig.

Cunoscându-se numărul N de tipuri de produse și cantitățile din fiecare produs, în ordinea în care sosesc de la magazie, să se stabilească numărul maxim de pachete care se pot obține prin alegerea convenabilă a perechilor de produse consecutive și programarea corespunzătoare a automatului, pentru fiecare pereche aleasă.

Cunoscând latura l a covorului, modelul m ales, procentul p din suprafața inițială a covorului care poate fi decupat, determinați gradul de dantelare al covorului (etapa până la care se poate proceda la modelare), precum și lungimea conturului și suprafața covorului după decupare (perimetrul și aria se vor afișa fiecare prin câte o fracție).

Renumitul nostru brutar a avut azi noapte un vis tare ciudat: acesta trăia într-un univers paralel în care nu omul îl mănâncă pe blat ci blatul îl mănâncă pe om… (eh, poate nu chiar atât de paralel). Astfel, brutarul nostru a fost atacat de blatul pe care tocmai îl pregătise (pentru prăjituri, evident) și a încercat să scape. Acesta a ieșit din brutărie și a ajuns în fața unui câmp de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile cunoscute, ce poate fi împărțit în celule elementare cu latura de o unitate (exact ca o matrice!). Acesta poate intra pe câmp prin orice celulă a primei linii și trebuie să ajungă în orice celulă a ultimei linii (blatul se va întări până va ajunge acolo). Unele celule îi sunt inaccesibile din cauza diverselor obstacole (pietre, pomi, gropi,etc.)

Brutarul nostru se poate deplasa în 6 moduri:

• Din căsuța curentă în cele adiacente ( Nord, Vest, Sud, Est )
• Două mișcări speciale ce pot varia.

Mutările speciale vor fi citite din fișier și o mutare se va codifica astfel: xA yB, unde x și y sunt numere naturale nenule iar A și B sunt două caractere ce codifică direcția (A poate fi 'N' sau 'S' de la Nord respectiv Sud iar B poate fi ‘E’ sau ‘V’ de la Est respectiv Vest)

O mutare specială se poate face dacă celula destinație nu este ocupată de un obstacol și dacă nu implică ieșirea brutarului din matrice.

Brutarul vă roagă să îi specificați un traseu cu număr minim de celule parcurse, ce pornește de pe prima linie și se termină pe ultima linie, pentru a nu fi blătuit (mâncat de blat).

După zile întregi de muncă, vrăjitorul Arpsod a terminat de confecționat noua sa baghetă magică, cea mai puternică de până acum. Ca să o testeze, el s-a gândit la următorul antrenament: își va lua K ținte miscătoare și se va apuca să tragă în ele cu cea mai puternică vrajă a lui, “Blatus Blast”. Fiind o magie foarte solicitantă, vrăjitorul a hotărat că va trage doar de N ori. Arpsod este un trăgător extraordinar, astfel fiecare din cele N lovituri va nimeri exact una din cele K ținte. Într-o sesiune de N lovituri, unele ținte pot fi lovite de mai multe ori iar altele niciodată. Vrăjitorul consideră că sesiunea de antrenament este reușită numai dacă fiecare țintă a fost lovită CEL PUȚIN O DATĂ.

În timp ce se odihnește pentru următoarea sesiune de antrenament, ca să mai treacă timpul, a început să numere în câte moduri ar fi putut lovi țintele astfel încât sesiunea de antrenament să fie una reușită.

Curioși din fire, v-ați apucat și voi să numărați dar, văzând că numărul modalităților devine prea mare, ați decis să vă mulțumiți cu restul împărțirii acestui număr la 666013.

Scrieţi în limbajul C++ definiţia completă a funcţiei recursive nr_aparitii cu următorul antet:

unsigned nr_aparitii(char *sir, char *secventa)

ce returnează numărul de apariţii ale şirului de caractere secventa în şirul sir.

Arhipelagul RGB este format din insule care aparţin ţărilor R, G şi B. Putem reprezenta harta arhipelagului ca o matrice cu n linii şi m coloane cu elemente din mulţimea {0, 1, 2, 3}. Un element egal cu 0 reprezintă o zonă acoperită de apă; un element egal cu 1 reprezintă o zonă de pământ aparţinând unei insule din ţara R, iar un element egal cu 2 reprezintă o zonă de pământ aparţinând unei insule din ţara G, iar un element egal cu 3 reprezintă o zonă de pământ aparţinând unei insule din ţara B.

Se consideră că două elemente ale matricei sunt vecine dacă ele au aceeaşi valoare şi fie sunt consecutive pe linie, fie sunt consecutive pe coloană. Două elemente aparţin aceleiaşi insule dacă ele sunt vecine sau dacă se poate ajunge de la un element la celălalt pe un drum de-a lungul căruia oricare două elemente consecutive sunt vecine.

Pentru a încuraja relaţiile de colaborare dintre ţările R şi G, se doreşte construirea unui pod care să unească o insulă aparţinând ţării R de o insulă aparţinând ţării G. Podul trebuie să respecte următoarele condiţii:

• să înceapă pe o zonă cu apă consecutivă pe linie sau coloană cu o zonă aparţinând ţării R;
• să se termine pe o zonă cu apă consecutivă pe linie sau coloană cu o zonă aparţinând ţării G;
• să traverseze numai zone acoperite cu apă;
• oricare două elemente consecutive ale podului trebuie să fie vecine;
• lungimea podului să fie minimă (lungimea podului este egală cu numărul de elemente traversate de pod).

Dată fiind harta arhipelagului să se determine câte insule aparţin fiecărei ţări, precum şi lungimea minimă a unui pod care să satisfacă condiţiile din enunț.

Subprogramul minDivPrim are un singur parametru, n, prin care primeşte un număr
natural. Subprogramul returnează cel mai mic număr natural care are aceiași divizori primi ca n.

Scrieţi definiţia completă a subprogramului.

Se dă un vector indexat de la 1 cu n elemente numere naturale. Să se răspundă la q întrebări de forma x y, cu semnificația: “Care este cel mai mare divizor comun al elementelor cu indici cuprinși între x și y, inclusiv?”

Îl cunoașteți pe Dorel cel ”priceput” la toate. Acesta și-a propus să “strice” armonia unui șir S format din N caractere litere mici ale alfabetului englez, S=(S[1],S[2],…,S[N]).

El alege la întâmplare un caracter din șir, caracter aflat pe poziția k (1≤k≤N) și caută în stânga lui k primul caracter mai mare sau egal cu S[k], fie acesta aflat pe poziția i, S[k]≤S[i]. Dacă acesta nu există, i=1. Această alegere nu este suficientă. Dorel caută în dreapta lui k primul caracter mai mic sau egal cu S[k], fie acesta pe poziția j, S[j]≤S[k]. Dacă acesta nu există, j=N. Extrage din șirul S subșirul astfel delimitat. Ca urmare a alegerii făcute, Dorel obține două subșiruri:

• X=(S[1],S[2],…,S[i-1],S[j+1],S[j+2],…,S[N])
• Y=(S[i],S[i+1],…,S[j])

Cunoscând șirul S, ajutați-l pe Dorel să răspundă la Q întrebări de forma:

• Pentru o poziție k din șirul S să se determine lungimea maximă a unei subsecvențe palindromice comune șirurilor X și Y.