Lista de probleme 974

Se dau n numere naturale. Să se afișeze al k-lea cel mai mic element din șir.

Sa se verifice dacă o listă simplu înlănțuită formează un palindrom.

Un filipinez cultivat are X cărți pe care dorește să le vândă.

Se presupune că unele dintre primele instrumente de calcul au fost beţişoarele de socotit. În problema noastră vom considera un număr ca fiind o succesiune de unul sau mai multe beţişoare, un beţişor fiind reprezentat de litera I. Într-o expresie, între oricare două numere există semnul + sau semnul *.

Exemple de numere

I
III
IIIIIIIIIII

Exemple de expresii

III
II*III
I+I*III+IIIIIII

Scrieţi un program care evaluează astfel de expresii.

La o grădiniță, cei m copii de la grupa mică s-au trezit în fața a n jucării diferite. Cel mai isteț dintre ei vă întreabă în câte moduri ar putea să-și aleagă fiecare câte o jucărie ?

Charlie a decis să se joace cu literele dintr-un șir de caractere, șir ce conține doar literele mici ale alfabetului englez ’a’…’z’. Jocul constă în a elimina litere din șir după următoarea regulă: fie L1, L2, L3 trei litere aflate pe poziții consecutive în șir, atunci litera L2 poate fi eliminată dacă și numai dacă este strict mai mică lexicografic decât literele L1 și L3.

Pentru a face jocul mai interesant, Charlie atașează eliminării literei L2 un cost egal cu valoarea maximă dintre ō(L1) și ō(L3), unde prin ō(litera) înțelegem numărul de ordine al literei respective în alfabet (ō(’a’)=1, ō(’b’)=2,…, ō(’z’)=26). Charlie aplică în mod repetat procedeul de eliminare și calculează suma costurilor eliminărilor efectuate.

Fiind dat un șir de caractere să se determine:

a) Lungimea maximă a unei secvențe de litere alternante, adică o secvență pentru care literele aflate pe poziții consecutive sunt de forma: Li > Li+1 < Li+2 > Li+3 < Li+4 > … < Lj.
b) Suma maximă pe care o poate obține Charlie aplicând în mod repetat procedeul de eliminare a literelor, precum și șirul obținut în final.

O rezervație de urși panda, privită de sus, are formă dreptunghiulară și este compusă din n rânduri identice, iar pe fiecare rând sunt m țarcuri identice cu baza pătrată. Țarcurile sunt îngrădite și sunt prevăzute cu uși către toate cele 4 țarcuri vecine. Ușile sunt prevăzute cu câte un cod de acces, ca atare acestea se închid și se deschid automat. Prin acest sistem, unele ţarcuri sunt accesibile ursuleților, iar altele le sunt interzise acestora. În T țarcuri se găsește mâncare pentru ursuleți.

Ursuleții din rezervație poartă câte un microcip care le deschide automat ușile țarcurilor unde pot intra și închide automat uşile țarcurilor interzise. Un țarc este accesibil ursulețului dacă ultimele S cifre ale reprezentărilor binare ale codului țarcului și ale codului k de pe microcip sunt complementare. (Exemplu: pentru S=8, 11101011 și 00010100 sunt complementare).

Într-un țarc este un ursuleț căruia i s-a făcut foame. Ursulețul se deplasează doar paralel cu laturile dreptunghiului. Trecerea dintr-un țarc în altul vecin cu el se face într-o secundă.

Cunoscând n și m dimensiunile rezervației, codurile de acces de la fiecare dintre cele n*m țarcuri, coordonatele celor T țarcuri cu mâncare, coordonatele țarcului L și C unde se află inițial ursulețul, codul k al microcipului său și numărul S, determinați:

a) Numărul X de țarcuri care îndeplinesc proprietatea că ultimele S cifre din reprezentarea binară a codului lor sunt complementare cu ultimele S cifre din reprezentarea binară a codului k purtat de ursuleț, cu excepția țarcului în care se află acesta inițial.
b) Numărul minim de secunde Smin în care poate ajunge la un țarc cu mâncare precum și numărul de țarcuri cu mâncare nt la care poate ajunge în acest timp minim.

În seara dinaintea probei de concurs, Cobby a avut un vis demn de un Oscar, cu mai multe evenimente. Se făcea că lumea era reprezentată ca o matrice pătratică de latură N, cu liniile și coloanele numerotate de la 1 la N, în care fiecare element era inițial vid. Privind în jur, a realizat că atunci când visează un element al matricei, situat la intersecția liniei i cu coloana j, interiorul acestuia se împarte în N linii și N coloane, ca o nouă matrice. Apoi, dacă visează la un element din matricea nou formată sau
din cea inițială, se întâmplă la fel.

Pentru a nu se rătăci, eroul nopții a decis să atribuie un indice fiecărei matrice formată începând cu cea inițială căreia i-a asociat indicele 1. Matricele care se creează primesc indici numere naturale consecutive (2, 3, …), în ordinea în care se obţin. Astfel, fiecare element din visul lui Cobby este definit de 3 numere: id – indicele atribuit matricei din care face parte, i şi j – indicii liniei şi coloanei pe care se află elementul.

Cobby realizează că, oricât ar încerca, nu poate visa un element decât o singură dată. Pentru a face visul şi mai interesant, el reţine pentru fiecare matrice un număr natural denumit “coeficient de importanţă”, iniţial 0 pentru fiecare matrice din vis. Din când în când, eroul nostru alege una dintre matrice şi adaugă o valoare VAL la coeficientul de importanță al ultimelor NR matrice din care s-a obținut aceasta, inclusiv ea.

După ce au loc toate evenimentele din vis, Cobby vrea să ştie valoarea finală a coeficientului de importanţă pentru un șir de K matrice date prin indicii lor. Deoarece el se grăbeşte să participe la Concursul Naţional Urmaşii lui Moisil, îţi revine ţie misiunea de a găsi răspunsul pentru fiecare matrice.

Ben are un teren pe care se află o pădure cu arbori seculari. Acolo vrea să-şi construiască o cabană, însă el fiind ecologist nu vrea să taie niciun arbore, ci vrea să găsească cea mai mare suprafaţă dreptunghiulară fără arbori. El caută o suprafaţă dreptunghiulară străjuită doar în colţuri de arbori şi cu laturile paralele cu axele de coordonate. Ben cunoaşte coordonatele tuturor arborilor din pădure şi vă roagă să-l ajutaţi să găsească aria dreptunghiului cu suprafaţă maximă care are arbori doar în cele patru colțuri.

Cunoscând numărul arborilor din pădure şi coordonatele acestora, se cere să se determine aria dreptunghiului de suprafaţă maximă cu copaci doar în cele 4 colţuri, unde Ben intenţionează să-şi construiască cabana.

Un proprietar vinde un teren de formă dreptunghiulară împărțit în MxN parcele de formă pătrată cu lungimea laturii de o unitate. Fiecare parcelă costă V lei. Vlad s-a interesat și a aflat pentru fiecare din parcelele terenului care este valoarea de revânzare. El constată că unele parcele i-ar putea aduce profit, iar altele i-ar aduce pierdere. Fiind isteț, negociază cu proprietarul să cumpere atâtea parcele de teren câte pot fi împrejmuite cu un singur gard de lungime egală cu 2M+2N unități. Terenul are pe fiecare din cele patru laturi acces la drumul exterior, pe o porțiune de lungime egală cu o unitate. Vlad negociază astfel încât terenul achiziționat să conțină și cele patru parcele de acces la exterior.

Cunoscând M și N – dimensiunile terenului, V – prețul de cumpărare al fiecărei parcele, x_nord, x_sud, y_vest și y_est – pozițiile parcelelor cu acces la drumul exterior și A[i][j], 1≤i≤M și 1≤j≤N – valorile de revânzare pentru fiecare parcelă, să se determine:

a) Profitul P_arie_minimă pe care-l poate obține Vlad după cumpărarea și apoi revânzarea suprafeței de teren de arie minimă, împrejmuită conform condițiilor negociate.
b) Profitul maxim P_max pe care-l poate obține Vlad după cumpărarea și apoi revânzarea unei suprafețe de teren împrejmuită conform condițiilor negociate.