Lista de probleme 1991

Se citește un șir cu n numere naturale. Să se verifice dacă prin rearajarea elementelor șirului se poate obține un șir palindrom.

Fetiţele din grupa mare de la grădiniţă culeg flori şi vor să împletească coroniţe pentru festivitatea de premiere. În grădină sunt mai multe tipuri de flori. Fiecare dintre cele n fetiţe culege un buchet având acelaşi număr de flori, însă nu neapărat de acelaşi tip. Pentru a împleti coroniţele fetiţele se împart în grupe. O fetiţă se poate ataşa unui grup numai dacă are cel puţin o floare de acelaşi tip cu cel puţin o altă fetiţă din grupul respectiv.

Un indicator cu 7 segmente este un dispozitiv de afişaj electronic destinat afişării unei cifre zecimale. Aceste dispozitive sunt utilizate pe scară largă în ceasuri digitale, contoare electronice şi alte aparate, pentru afişarea informaţiilor numerice. Cele 7 segmente au fost notate cu literele a, b, c, d, e, f, g, după modelul din figura de mai jos.

Proiectarea diverselor sisteme de afişaj trebuie să ţină cont şi de puterea necesară pentru afişarea unei cifre. Pentru aprinderea unui segment este necesară o putere de 1 mW. Astfel, în funcţie de cifra afişată, dispozitivul necesită o putere egală cu numărul de segmente aprinse la afişarea cifrei respective. Puterea necesară pentru afişarea unui număr natural este egală cu suma puterilor necesare afişării fiecăreia dintre cifrele sale.

Să se scrie un program care citeşte două numere naturale nenule n şi p, (numărul n având toate cifrele nenule)şi calculează:

• numărul natural k reprezentând puterea necesară pentru afişarea numărului n;
• cel mai mare număr natural t, format numai din cifre nenule, mai mic sau egal decât n, care necesită pentru afişare o putere de cel mult p mW.

În timpul acţiunii “Furtuna în deşert” din cauza unei furtuni de nisip, n soldaţi s-au rătăcit de plutoanele lor. După trecerea furtunii se pune problema regrupării acestora pe plutoane. Pentru aceasta se folosesc plăcuţele de identificare pe care soldaţii le poartă la gât. Pe aceste plăcuţe sunt scrise numere care pot identifica fiecare soldat şi plutonul din care acesta face parte. Astfel, soldaţii din acelaşi pluton au numărul de identificare format din aceleaşi cifre, dispuse în altă ordine şi numerele de identificare sunt unice. De exemplu, numerele de identificare 78003433, 83043073, 33347008 indică faptul ca cei trei soldaţi care le poartă fac parte din acelaşi pluton.

Fiind date cele n numere de pe plăcuţele de identificare, să se regrupeze cei n soldaţi pe plutoane, indicându-se numărul de plutoane găsite (un pluton refăcut trebuie să aibă minimum un soldat), numărul de soldaţi din cel mai numeros pluton, numărul de plutoane care au acest număr maxim de soldaţi precum şi componenţa unui astfel de pluton (cu număr maxim de soldaţi regrupaţi).

Se dau două matrice cu elementele egale cu 0, 1 sau 2. Să se afle de câte ori prima matrice apare în a doua.

Maria, Cristi şi Alex au găsit o modalitate de a-şi îmbunătăţi viteza de efectuare a operaţiilor matematice printr-un joc care să corespundă nivelului de vârsta al fiecăruia. Maria ştie doar operaţiile de adunare şi scădere, Cristi a învăţat înmulţirile iar Alex fiind în clasa a 5-a studiază divizibilitatea numerelor.

Jocul se desfăşoară în felul următor: Maria alege o cifra – cifra de start (întotdeauna este nenulă). Cristi o înmulţeşte cu 3. La numărul obţinut de Cristi, Maria adaugă o nouă cifră şi îi spune lui Cristi suma obţinută. Cristi caută cel mai mare multiplu a lui 7 mai mic decât numărul obţinut de Maria şi îl spune Mariei. Aceasta scade din numărul ei multiplul spus de Cristi şi obţine un număr nou. Din acest moment jocul se reia, Cristi înmulţeşte cu 3, Maria alege o cifră şi o adaugă la numărul obţinut de Cristi s.a.m.d…

Între timp Alex este atent la cifrele pe care Maria le-a introdus în joc şi caută să vadă dacă numărul format din aceste cifre este divizibil cu 7.

Cerințe

1) Aflaţi care este numărul obţinut de Maria după adăugarea ultimei cifre.
2) Ajutaţi-l pe Alex să verifice dacă numărul format din cifrele alese de Maria este divizibil cu 7.

Andrei îşi doreşte un acvariu cu peşti. Găseşte în oraş un singur magazin ZOO unde se vând doar peştişori ciudaţi. Fiecare peştişor se îngraşă în fiecare zi cu câte un număr de grame. Cu fiecare săptămâna ce trece, peştişorii vor lua în greutate acelaşi număr de grame ca şi săptămâna precedentă, la care se adaugă greutatea pe care o luau în prima săptămână. Nu toţi peştişorii sunt de acelaşi tip, deci nu au neapărat aceeaşi greutate şi nici nu se îngraşă neapărat cu acelaşi număr de grame.

Andrei se hotărăşte totuşi să cumpere n peştişori, pe care-i numeşte A,B,C,D,… în ordinea în care îi pune în acvariu. Vrând să ştie în permanenţă ce greutate are fiecare, îşi notează câţi peşti a pus în acvariu, litera atribuită fiecărui peşte, câte grame are fiecare peşte când a fost pus în acvariu şi cu câte grame se îngraşă în ziua în care este pus în acvariu.

Scrieţi un program care afişează, în ordine alfabetică, toţi peştii care au cel puțin greutatea G, dată în grame, după ce au trecut z zile. Pentru fiecare peşte se va afişa greutatea în grame şi litera ce i-a fost atribuită.

De 1 Iunie – Ziua Copilului se organizează un spectacol de dans cu şi pentru copii. Acesta este programat să se desfăşoare în intervalul orar 10.30 -12.00. În spectacol se înscriu n trupe de dans, iar pentru fiecare trupă se cunoaşte timpul necesar realizării dansului în minute şi numărul de copii din trupa.

Cunoscând n, numărul de trupe înscrise, cele n perechi (t,c) unde t reprezintă timpul în minute şi c numărul de copii din trupa scrieţi un program care:

a) Verifică dacă toate cele n echipe înscrise în spectacol se încadrează în timpul alocat spectacolului şi afişează mesajul NU dacă timpul este mai mare decât cel programat, în caz contrar afişează mesajul DA.
b) Calculează cu câte minute este programul incomplet sau depăşit.
c) Calculează câţi copii au fost implicaţi în realizarea spectacolului.
d) Calculează care este cel mai mare şi cel mai mic timp alocat unui dans.

Păcală a reușit să ducă la bun sfârșit înțelegerea cu boierul căruia-i fusese slugă și, conform învoielii, boierul trebuie să-l răsplătească dându-i o parte din livada sa cu pomi fructiferi. Boierul este un om foarte ordonat, așa că livada sa este un pătrat cu latura de N metri unde, pe vremuri, fuseseră plantate N rânduri cu câte N pomi fiecare. Orice pom fructifer putea fi identificat cunoscând numărul rândului pe care se află și poziția sa în cadrul rândului respectiv. Cu timpul, unii pomi s-au uscat şi acum mai sunt doar P pomi. Păcală trebuie să-și delimiteze în livadă o grădină pătrată cu latura de K metri.

Se consideră un tablou unidimensional cu n elemente numere întregi, numerotate de la 1 la n, inițial toate nule. Asupra tabloului se fac m operații s d X cu semnificația: toate elementele cu indici cuprinși între s și d își măresc valoarea cu X. Să se afișeze tabloul după realizarea celor m operații.