Lista de probleme 1991

Se dă un şir de n numere naturale nenule x1, x2, …, xn şi un număr natural m. Să se verifice dacă valoarea expresiei \( \sqrt[m]{ x_1 \cdot x_2 \cdot … \cdot x_n } \) este un număr natural. În caz afirmativ să se afișeze acest număr descompus în factori primi.

Fiind date numărul n al numerelor dintr-un şir şi numerele din şir, să se determine:
1) divizorii celui mai mare număr din şir, inclusiv 1 şi el însuşi;
2) numerele prime din şir;
3) numerele care sunt divizori ai tuturor numerelor din şir.

Vlad a inventat un nou joc. Jocul conţine N standuri aşezate în linie dreaptă. Fiecare stand are o etichetă pe care este scris un număr natural. Eticheta este considerată corectă dacă numărul îndeplineşte următoarele două condiţii:

• conține atât cifre pare, cât și cifre impare;
• începe cu cifrele impare așezate în ordine crescătoare, urmate de cifrele pare în ordine descrescătoare.

Pentru jocul său, Vlad a construit robotul reparator care ştie să verifice numere şi să le repare, dacă este necesar. Robotul reparator se deplasează în linie dreaptă și se opreşte pe rând la fiecare dintre cele N standuri. La fiecare stand, robotul verifică eticheta şi dacă nu este corectă, o „repară”. Pentru a repara eticheta, robotul aranjează cifrele impare în ordine crescătoare, apoi, în continuare, aranjează cifrele pare în ordine descrescătoare; dacă eticheta nu conţine nicio cifră impară, cea mai mare cifră pară o înlocuieşte cu 9 ; dacă eticheta nu conţine nicio cifră pară, cea mai mică cifră impară o înlocuieşte cu 0 . Deplasarea de la un stand la altul durează t secunde, verificarea etichetei unui stand durează v secunde, iar repararea acesteia durează r secunde. Cursa robotului se încheie după ce robotul a verificat toate cele N standuri şi a reparat etichetele incorecte.

Scrieţi un program care citeşte numărul N de standuri, timpul (ora h , minutul m , secunda s) când robotul ajunge la primul stand, timpii t , v și r cu semnificaţia din enunţ şi etichetele standurilor și care rezolvă următoarele cerințe:

1. calculează şi afişează timpul (ora, minutul şi secunda) când robotul a încheiat verificarea tuturor celor N standuri şi repararea etichetelor incorecte;
2. repară (unde este necesar) etichetele standurilor şi afişează etichetele celor N standuri la final.

Fiind dat un șir de numere, numim secvenţă a acestuia o parte dintre termenii şirului luaţi de pe poziţii consecutive. Denumim platou al acestui şir o secvenţă formată din valori identice. Lungimea unui platou este egală cu numărul de elemente care îl formează.

Asupra unui şir se poate efectua următoarea operaţiune:

1. se extrage un platou la alegere;
2. se inserează platoul extras la pasul anterior într-o poziţie la alegere din şirul rezultat după extragere.

Să se scrie un program care citește un șir de n numere naturale din intervalul [0,5000000] și un număr k și determină:

1. lungimea maximă a unui platou care poate să apară în şir în urma efectuării operaţiunii de mai sus de maxim k ori
2. elementul din care este format platoul obținut după cele k operațiuni

La concursul de patinaj artistic din acest an s-au înscris n concurenţi. După înscriere, participanţilor li se asociază coduri numerice distincte aparţinând mulţimii primelor n numere prime.

Pentru a stabili ordinea intrării în concurs, concurenţii sunt aşezaţi în cerc, după care se procedează astfel:

• primul participant în concurs este cel situat pe poziţia 1
• pentru alegerea celorlalţi, se parcurge circular lista de concurenţi, alegând din k în k, câte un unul, până la repartizarea tuturor.

Regulamentul prevede ca participanţii să intre în concurs în ordinea crescătoare a codurilor lor.

Cunoscând numărul n de concurenţi precum şi numărul k folosit la repartizarea concurenţilor în concurs, se cere să se determine şirul codurilor asociate concurenţilor, astfel încât intrarea lor în concurs să se facă conform regulamentului.

Petrică, tânăr licean în clasa a IX-a, a primit în dar de la părinţii săi un cont bancar pentru micile sale cheltuieli curente. El este pasionat de Internet Banking şi îşi verifică cu grijă toate tranzacţiile efectuate. Pentru creşterea securităţii tranzacţiilor online, banca îi furnizează lui Petrică un număr pe care el va trebui să îl modifice, obţinând un număr TAN – număr de autentificare a tranzacţiei (transaction authentication number). Regula de obţinere a numărului TAN este următoarea: se formează cel mai mic număr par din toate cifrele numărului furnizat de bancă.

Cunoscând numărul n furnizat de bancă, să se determine numărul TAN obţinut de Petrică.

Marius este pasionat de pătrate perfecte. Se numeşte pătrat perfect un număr de forma x 2 (unde x este număr natural).

Într-o matrice T cu n linii şi m coloane, Marius a scris numere naturale nenule. Apoi construieşte o altă matrice NR, tot cu n linii şi m coloane. Elementul NR[i][j] = numărul de perechi de pătrate perfecte a căror diferenţă este egală cu T[i][j] (1≤i≤n, 1≤j≤m).

Cunoscându-se numerele n, m şi matricea T, să se afişeze matricea NR.

Cristina şi Alina sunt eleve în clasa a V-a şi sunt foarte bune prietene. Le place ca în pauze să se provoace reciproc cu câte o problemă. De data aceasta, e rândul Cristinei să propună o problemă Alinei. Ea îi cere ca dintr-un set de mai multe numere naturale să le găsească pe cele centrale. Bineînţeles că mai întâi îi explică prietenei sale ce este un număr central: un număr care are proprietatea ca, după eliminarea primei şi a ultimei cifre, se obţine un nou număr care conţine numai cifre egale între ele. De exemplu, numărul 67771 este număr central pentru că, eliminând prima şi ultima cifră, se obţine numărul 777 care are toate cifrele egale între ele. Alina, care între timp a învăţat să programeze, intră imediat în jocul Cristinei, ştiind că va afla imediat rezultatul corect la problema propusă de prietena ei.

Având la dispoziţie un set de numere pe care le primeşte pentru verificare, Alina trebuie să spună câte dintre acestea sunt numere centrale.

Adrian participă la o expediţie, împreună cu colegii lui. La un moment dat, copiii descoperă, lângă un copac, 5 tăbliţe vechi. Primele 4 tăbliţe sunt inscripţionate complet. Prima tăbliţă conţinea textul : “Grupa 1 conţine numărul 1”, a doua tăbliţă avea textul : „Grupa 2 conţine numerele 2 şi 3”, a treia tăbliţă avea textul: „Grupa 3 contine numerele 4,5 şi 6” , a patra tăbliţă avea textul: „Grupa 4 conţine numerele 7,8,9 şi 10.” Pe următoarea tăbliţă găsită era înscris un singur număr, celelalte numere şi numărul grupei erau şterse. Adrian le solicită colegilor lui să descopere ce grupă era scrisă pe a cincea tabliţă găsită.

Descoperiţi regula de inscripţionare a tăbliţelor şi pentru numărul găsit pe a cincea tăbliţă, determinaţi din ce grupă face parte.

Nicoleta este pasionată de cifre. Fiind într-o bibliotecă, s-a întrebat dacă luând n cărţi din bibliotecă, cu cifrele cu care sunt numerotate paginile celor n cărţi, poate forma un număr care citit de la stânga la dreapta este identic cu cel citit de la dreapta la stânga (un palindrom).

Cunoscându-se numrul n de cărţi şi numărul p de pagini ale fiecărei cărţi să se determine dacă cu cifrele cu care sunt numerotate paginile cărţilor se poate forma un palindrom.