Lista de probleme 6

Filtrare

Dificultate

Operații intrare/ieșire


Etichete

Ajutați-l pe vrăjitorul Arpsod să găsească aria maximă unei suprafețe de înălțime maximă, după căderea ploilor de meteoriți.

Zoli și D’Umbră s-au pierdut într-un labirint cu n x n camere dispuse pe cate n linii și n coloane. D’Umbră se află în camera (1, 1), iar Zoli se află în camera (n, n). Aceștia vor trebui să parcurgă labirintul pentru a se întâlni.

#1099 Insule

Arhipelagul RGB este format din insule care aparţin ţărilor R, G şi B. Putem reprezenta harta arhipelagului ca o matrice cu n linii şi m coloane cu elemente din mulţimea {0, 1, 2, 3}. Un element egal cu 0 reprezintă o zonă acoperită de apă; un element egal cu 1 reprezintă o zonă de pământ aparţinând unei insule din ţara R, iar un element egal cu 2 reprezintă o zonă de pământ aparţinând unei insule din ţara G, iar un element egal cu 3 reprezintă o zonă de pământ aparţinând unei insule din ţara B.

Se consideră că două elemente ale matricei sunt vecine dacă ele au aceeaşi valoare şi fie sunt consecutive pe linie, fie sunt consecutive pe coloană. Două elemente aparţin aceleiaşi insule dacă ele sunt vecine sau dacă se poate ajunge de la un element la celălalt pe un drum de-a lungul căruia oricare două elemente consecutive sunt vecine.

Pentru a încuraja relaţiile de colaborare dintre ţările R şi G, se doreşte construirea unui pod care să unească o insulă aparţinând ţării R de o insulă aparţinând ţării G. Podul trebuie să respecte următoarele condiţii:

  • să înceapă pe o zonă cu apă consecutivă pe linie sau coloană cu o zonă aparţinând ţării R;
  • să se termine pe o zonă cu apă consecutivă pe linie sau coloană cu o zonă aparţinând ţării G;
  • să traverseze numai zone acoperite cu apă;
  • oricare două elemente consecutive ale podului trebuie să fie vecine;
  • lungimea podului să fie minimă (lungimea podului este egală cu numărul de elemente traversate de pod).

Dată fiind harta arhipelagului să se determine câte insule aparţin fiecărei ţări, precum şi lungimea minimă a unui pod care să satisfacă condiţiile din enunț.

Undeva, în deșertul Sahara, ilustrul biolog Sahraa Gaea a conceput și construit un sistem de irigații ingenios, sistem cu care își propune să irige o zonă deșertică dreptunghiulară bogată în nutrienți minerali. Zona deșertică este împărțită în N*M pătrate de latură unitate. În fiecare pătrat se află un dispozitiv de picurare ce asigură o anumită cantitate de apă în funcție de comanda primită de la centrul de control al sistemului.

Sistemul de irigare este astfel conceput încât să irige (ude), pe baza unor comenzi automatizate, parcele dreptunghiulare ale regiunii deșertice.

Orice parcelă are laturile paralele cu laturile zonei deșertice și este identificată prin coordonatele colțurilor stânga-sus (x1,y1), respectiv dreapta-jos (x2,y2). La fiecare comandă se specifică parcela care va fi udată și cantitatea de apă (exprimată în litri) cu care va fi irigat fiecare pătrat al acesteia.

Un pătrat al zonei deșertice devine fertil dacă acumulează cel puțin Q litri de apă.

Să se determine aria maximă a unei suprafețe conexe fertile. Prin aria unei suprafețe înțelegem numărul de pătrate ce compun suprafața. Orice două pătrate fertile care au o latură comună fac parte din aceeaşi suprafaţă conexă fertilă.

Într-un oraş se află o grădină de formă dreptunghiulară, formată din n x m pătrăţele, aranjate sub forma unei matrice cu n linii şi m coloane. Într-un pătrăţel poate fi cultivată o singură plantă, de o anumită specie. Speciile sunt identificate prin numere distincte cuprinse între 1 şi s. Datorită fenomenelor meteorologice, în unele pătrăţele nu mai există flori.

Solul fiecărui pătrăţel are un anumit coeficient de umiditate. Pentru cultivare, fiecare specie de flori are nevoie de o valoare minimă a umidităţii solului. Mai exact, dacă umiditatea solului dintr-un pătrăţel este mai mică decât umiditatea specifică plantei, aceasta nu poate fi cultivată în pătrăţelul respectiv. Proprietarul grădinii doreşte să o reamenajeze, prin păstrarea plantelor deja existente, dar şi prin cultivarea de noi plante în pătrăţelele din care florile au dispărut, astfel încât să se obţină o zonă de arie cât mai mare acoperită cu plante din aceeaşi specie.

Se numeşte zonă un grup de pătrăţele, astfel încât oricare două pătrăţele din zonă fie sunt învecinate (adică au o latură comună), fie se poate ajunge de la unul la celălalt, deplasându-ne numai de la un pătrăţel la unul învecinat cu el. Aria unei zone este egală cu numărul de pătrăţele din care este formată zona.

Determinaţi valoarea ariei pentru zona de arie maximă cultivată cu plante din aceeaşi specie, obţinută în urma reamenajării grădinii.

Olimpiada Municipala de Informatica, Iasi, 2007

#2894 Barlog

Este anul 2019, dar Zmeul-Cel-Rău și Făt-Frumos luptă în continuare. Zmeul l-a prins pe Făt-Frumos şi l-a închis în una dintre camerele bârlogului său. Un bârlog de zmeu are forma unui tablou bidimensional, în care camerele sunt plasate sub forma a n linii și m coloane. Vom numerota liniile de la 1 la n, iar coloanele de la 1 la m, astfel că fiecare cameră poate fi identificată prin numărul liniei și al coloanei pe care se află.

Orice cameră are patru pereți și câte o ușă pe fiecare perete prin care poate comunica cu camerele învecinate. Mai exact, camera de pe linia i și coloana j poate comunica cu camerele (i-1,j), (i,j+1), (i+1,j), (i,j-1) (desigur, dacă acestea există). Fiecare cameră are asociat un cod. Ușile din orice cameră se pot deschide cu o cartelă magnetică. Dacă codul camerei este un subșir al cuvântului memorat pe cartela magnetică, atunci ușile din camera respectivă se vor deschide folosind cartela. Ileana Cosânzeana a reușit să-i trimită lui Făt-Frumos o cartelă magnetică.

Scrieți un program care rezolvă următoarele două cerințe:
1. determină numărul de camere în care ar putea ajunge Făt-Frumos folosind cartela primită de la Ileana Cosânzeana;
2. determină numărul minim de camere prin care trece Făt-Frumos pentru a ieși din bârlogul zmeului (adică poate deschide ușa unei camere prin care ajunge în exteriorul bârlogului).

Olimpiada Municipală Iași, clasa a X-a