Lista de probleme 14

Etichete

#1031 Culori2

Pasiunea Mirunei este să coloreze. Vacanţa trecută şi-a petrecut-o la bunica ei la ţară şi pentru că se cam plictisea s-a gândit să vopsească gardul de la casa bunicii.

Gardul este compus din N scânduri dispuse una lângă alta. Miruna a găsit în garajul bunicii 5 cutii de vopsea de culori diferite: albă, albastră, roşie, verde şi galbenă. Când a vopsit gardul, Miruna a respectat următoarele reguli:

  1. Dacă o scândură era vopsită cu alb, următoarea scândură o vopsea obligatoriu cu albastru
  2. Dacă o scândură era vopsită cu albastru, atunci următoarea scândură o vopsea cu alb sau roşu
  3. Dacă o scândură era vopsită cu roşu, atunci următoarea scândură o vopsea cu albastru sau verde
  4. Dacă o scândură era vopsită cu verde, atunci următoarea scândură o vopsea cu roșu sau galben
  5. Dacă o scândură era vopsită cu galben, atunci următoarea scândură o vopsea obligatoriu cu verde

După ce a și-a terminat treaba Miruna își admira “opera de artă” și se întreba în câte moduri diferite ar fi putut să vopsească gardul bunicii.

#1036 Parc1

Un parc de formă dreptunghiulară este format din zone pietonale şi piste de biciclete. Reprezentând harta parcului într-un sistem cartezian, cu coordonata colţului stânga-jos (0,0), pistele de biciclete sunt reprezentate prin dungi orizontale sau verticale colorate cu gri, iar zonele pietonale au culoarea albă, ca în figura din dreapta.

Vizitatorii parcului se pot plimba liber pe zonele pietonale în orice direcţie, însă pistele de biciclete se vor traversa, în linie dreaptă, paralel cu axele. În figura alăturată avem un parc de dimensiuni 10 x 8, cu piste de biciclete verticale între 2 şi 4 respectiv 5 şi 8, şi orizontale între 0 şi 1 respectiv între 2 şi 4. Gigel se află în punctul A(1,1) şi poate sa ajungă pe drumul cel mai scurt la prietenul lui, în punctul B(8,7) deplasându-se astfel: porneşte din punctul (1,1) şi parcurge un traseu format din segmente cu extremităţile în punctele de coordonate (1.5 , 2) (1.5, 4) (2 , 5) (4 , 5) (5 , 7) şi în final ajunge în punctul de coordonate (8 , 7).

Lungimea totală a drumului va fi aproximativ 11.4721359.

Cunoscând dimensiunile parcului, coordonatele lui Gigel, coordonatele prietenului lui şi poziţiile pistelor de biciclete, să se calculeze lungimea drumului minim şi numărul drumurilor distincte de lungime minimă.

OJI 2012, clasele XI, XII

#1063 Arme

Vasile joacă (din nou!) jocul său preferat cu împuşcături. Personajul său are la brâu N arme, aşezate în N huse speciale, numerotate de la 1 la N. Arma din husa i are puterea pbi (1≤i≤N).

În camera armelor a găsit M arme, aşezate pe perete, în M locaţii, numerotate de la 1 la M. Pentru fiecare armă j (1≤j≤M) este cunoscută puterea sa pcj.

Vasile poate înlocui arme pe care le are la brâu cu arme aflate pe perete în camera armelor. La o înlocuire el ia arma de pe perete din locaţia j (1≤j≤M) şi o pune la brâu în husa i (1≤i≤N), iar arma din husa i o pune pe perete în locaţia j.

Scrieţi un program care să determine suma maximă a puterilor armelor pe care le va avea la brâu Vasile după efectuarea înlocuirilor.

#1035 Blis

Se consideră un şir de biţi şi un număr natural K. Şirul se împarte în secvenţe astfel încât fiecare bit din şir să aparţină unei singure secvenţe şi fiecare secvenţă să aibă lungimea cel puţin 1 şi cel mult K. După împărţire, fiecare secvenţă de biţi se converteşte în baza 10, obţinându-se un şir de valori zecimale. De exemplu, pentru şirul de biţi 1001110111101010011 şi K = 4, se poate obţine 1 0011 101 111 0 1010 011, apoi în baza 10: 1, 3, 5, 7, 0, 10, 3. O altă împărţire poate fi 1 00 1 1 10 11 110 1010 011, adică 1, 0, 1, 1, 2, 3, 6, 10, 3.

Scrieţi un program care:

  • determină valoarea maximă (în baza 10) care se poate obţine dintr-o secvenţă de cel mult K biţi
  • împarte şirul iniţial în secvenţe de cel mult K biţi astfel încât şirul zecimal obţinut să conţină un subşir strict crescător de lungime maximă posibilă.