Lista de probleme 29

Se dau N și K. Se cere să se determine pentru a K-a permutare în ordine lexicografică a șirului 1, 2, 3, …, N câte poziții p există astfel încât nici p și nici valoarea de pe poziția p nu conțin cifra zero.

• W – celula unde, la început, se află WALL-E,
• E – celula ‘EXIT’ care poate fi accesată de WALL-E și care îl poate teleporta pe acesta instantaneu în afara labirintului, într-un loc sigur,
• . – celule libere, care pot fi accesate de WALL-E,
• # – celule de tip zid, care NU pot fi accesate de WALL-E,
• + – celule de tip ușă, care pot fi accesate de WALL-E, dar continuarea deplasării la o celulă vecină se poate face doar după o așteptare de exact T secunde,
• P – celule de tip portal, care îl teleportează pe WALL-E instantaneu, la întâmplare, într-una dintre celelalte celule de tip portal. Dacă WALL-E accesează o celulă (x1, y1) de tip portal, atunci el va fi instantaneu teleportat la o altă celulă (x2,y2) de tip portal, iar mai departe el se va deplasa numai într-o celulă vecină cu (x2,y2) (nu poate sta pe loc)

Comportamentul haotic al portalurilor îl îngrijorează pe WALL-E, astfel că își propune să afle care este numărul minim de secunde în care, cu certitudine, el va putea părăsi labirintul. Dacă nu se poate determina cu certitudine acest lucru, sau dacă WALL-E nu poate părăsi labirintul, răspunsul va fi -1.

Casa de Modă Venus a decis să se modernizeze şi, începând cu 1 ianuarie 2020 ora 00:00, l-a angajat pe robotul Vasile. Vasile poate executa orice comandă în exact T ore, indiferent de complexitatea acesteia (mai exact, dacă Vasile începe să lucreze la comandă în momentul x, la momentul x+T ore comanda va fi gata de predare). Foarte încrezătoare în calitățile robotului Vasile, Casa de Modă Venus a lansat o campanie publicitară cu sloganul “Dacă am întârziat, primești produsul comandat gratis!”. Campania și-a atins scopul, ca urmare Casa de Modă a primit deja N comenzi pentru întreg anul 2020. Pentru fiecare comandă sunt specificate valoarea acesteia, precum și data și ora până la care produsul comandat trebuie să fie gata de predare. Dacă Vasile predă produsul exact la data și ora specificată în comandă (sau înainte) el încasează valoarea comenzii. Dacă nu, el tot trebuie să execute comanda respectivă, dar nu va primi suma reprezentând valoarea ei.
Deși lucrează fără nicio pauză, Vasile estimează că este posibil să nu poată preda la timp toate comenzile, dar își planifică lucrul, astfel încât pierderea să fie minimă (adică suma valorilor comenzilor care nu vor fi predate la timp să fie cât mai mică). Numim planificare optimală succesiunea în care Vasile trebuie să execute cele N comenzi, astfel încât pierderea să fie minimă.
Scrieți un program care, cunoscând informațiile referitoare la cele N comenzi, determină pierderea minimă, precum și o planificare optimală.

Avem o clasă cu N elevi inventivi. Pentru fiecare dintre ei se cunoaște un coeficient de atitudine reprezentat printr-un număr natural nenul vk. Interacțiunile din cadrul grupului de elevi al clasei produc efecte secundare importante și conducerea școlii a definit o mărime scalară numită indicator de pericol care măsoară influența pe care un elev o are asupra celorlalți elevi din clasă. Indicatorul de pericol asociat elevului k, 1 ≤ k ≤ N, se obține calculând cel mai mare divizor comun dk,j pentru fiecare pereche (vk, vj), 1 ≤ j ≤ N, j ≠ k și apoi însumând valorile calculate. Să se calculeze, pentru fiecare elev, indicatorul de pericol asociat lui.

Două personaje ale căror nume se vor da în datele de intrare (momentan îi numim Bossanip și Dicsi) își petrec nopțile prin discoteci. Toată lumea știe că Bossanip este membru V.I.P în toate discotecile din lume și Dicsi profită mereu de celebritatea prietenului său. Ajuns pe meleaguri străine, Dicsi s-a confruntat cu o problemă foarte mare. Cum intră la V.I.P când este pe cont propriu? Astfel, Dicsi s-a apucat de infracțiuni precum furtul de identitate. Dicsi dorește să permute literele din numele lui (să găsească o anagramă a propriului nume) astfel încât noul nume să difere prin exact K poziții de numele lui Bossanip. Mai mult, dorește ca această anagramă să fie minimă lexicografic. Dacă reușește, este posibil să se dea drept Bossanip și să intre și el ca membru V.I.P.

Regina stupului este plecată, iar cele N albinuțe nou născute trebuie hrănite. Maya este albina care trebuie să îndeplinească această sarcină. Maya își face un plan pentru a putea acționa. Pentru fiecare albinuță, Maya pornește dintr-o celulă inițială ce conține cantitatea de miere necesară și se deplasează din celulă în celulă, până la albinuța pe care o va hrăni.
Un fagure este format din coloane numerotate cu litere mari ale alfabetului englez de la A la Z, iar poziția fiecărei celule de pe o coloană este identificată prin valori 1, 2, 3, 4, 5, … de jos în sus, ca în figură. Fiecare celulă a fagurelui are formă hexagonală. Dintr-o celulă se poate ajunge în cele 6 celule vecine, prin deplasarea în direcțiile: 1 – sus, 2 – dreapta sus, 3 – dreapta jos, etc. Fagurele este circular, astfel după coloana Z urmează, spre dreapta, coloana A, iar înainte de coloana A se află, la stânga, coloana Z. Știind care sunt adresele celulelor din care va pleca Maya, se cere:
1. Să se afișeze coloanele care conțin cele mai multe celule inițiale.
2. Cunoscând, în plus, secvențele de mutări pe care le va executa Maya, pentru a ajunge la fiecare albinuță, se cer adresele celor N celule destinație.

Se dă un șir v format din N elemente naturale nenule nu neapărat distincte. Asupra șirului putem aplica un singur tip de operație: interschimbarea a două elemente aflate pe poziții consecutive. Dându-se un număr natural K, se cere șirul minim lexicografic ce se poate obține prin aplicarea a cel mult K interschimbări de elemente de pe poziții consecutive.

Gustavo, după ce a realizat că posedă abilitatea de a vedea în viitor, a decis că a venit momentul să treacă la următorul nivel și să-și valorifice capacitățile extrasenzoriale. Pentru a câștiga prestigiu și a deveni mai cunoscut în rândurile magicienilor profesioniști, acesta a ales să debuteze la Olimpiada Națională de Informatică prin prezicerea datelor de intrare pentru anumite probleme propuse în concurs. Primul client al lui Gustavo, Alfredo, ar dori să afle într-un mod inedit conținutul unui fișier de intrare aferent unei probleme de concurs, în care sunt scrise elementele unui șir p de N numere întregi. Pentru a face lucrurile mai interesante, Gustavo îi percepe o taxă de C(i,j) bănuți pentru a-i divulga suma numerelor din șirul p cu indici în intervalul [i, j], anume pi + pi+1 + ... + pj. Dându-se valoarea lui N și toate valorile C(i,j) cu 1 ≤ i ≤ j ≤ N, determinați costul total minim pe care trebuie să-l plătească Alfredo pentru a afla toate elementele șirului p.

Avem N persoane notate cu etichetele 1, 2, …, N, într-o ordine oarecare și o scară cu N trepte. Persoanele sunt așezate în șir indian, cu fața spre locul unde se află scara. Treptele scării sunt inițial neocupate. În mod repetat persoana aflată la acel moment la capătul din dreapta al șirului se poziționează pe scară pe prima treaptă neocupată, iar fiecare dintre persoanele aflate pe treptele inferioare coboară de pe scară și se repoziționează la capătul din dreapta al șirului, începând cu cea de la prima treaptă a scării. Acțiunea se oprește atunci când sunt ocupate toate treptele pe scară. Se cere să se afișeze etichetele persoanelor în ordinea în care acestea sunt așezate pe scară la final.