Lista de probleme 48

Filtrare

Dificultate

Operații intrare/ieșire


Etichete

În premieră în acest an, pentru a putea ridica marele trofeu “Urmașul lui Moisil” vor fi necesare o serie de ștampile ce se obțin de la Primărie.

La Primăria din Iași sunt N camere numerotate de la 1 la N. În fiecare cameră există câte o ștampilă pe care apare o literă mică a alfabetului englez a-z. Pot exista camere cu același caracter pe ștampilă.

În instituţie sunt două categorii de camere, în funcţie de modul în care acordă ștampilele:

  • camere simple – se aplică ștampila camerei imediat, fără a fi necesare ştampilele din alte camere.
  • camere complicate – Mecanismul birocratic intră în acţiune! Funcţionarul unei astfel de camere i aplică ştampila pe cerere apoi solicită obţinerea în ordine a ştampilelor camerelor c[i1], c[i2] ... c[iLg], toate aceste camere având numere mai mari strict decât i. După fiecare ștampilă obținută în camerele specificate, aplică și el, încă o dată, ştampila camerei sale. Spunem că această cameră complicată este dependentă de fiecare dintre camerele din lista asociată, care pot fi la rândul lor simple sau complicate.

Pentru ca festivitatea de premiere să nu înceapă prea târziu , câștigătorul trofeului trebuie să raspundă repede la M întrebări de tipul (q,k): care este litera de pe poziția k a șirului de ștampile obținut de la camera q?

Urmasii lui Moisil, 2014, Clasa a X-a

#1496 Harta1

O hartă este codificată printr-o matrice cu N linii și M coloane de elemente numere naturale. Valoarea 0 semnifică o zonă cu apă. Zonele de uscat sunt codificate prin valori între 1 și K. Celulele aparținând unei țări I sunt codificate cu valoarea I. Fiecare țară este împărțită în departamente. Prin definiție, un departament reprezintă o mulțime de celule de aceeași valoare, continuă pe linii și coloane (nu și diagonale).

Fiind dată o hartă codificată ca mai sus. să se determine:

a) Suprafața totală a apei.
b) Lista țărilor cu cele mai multe departamente, ordonată crescător.

Olimpiada locală de Informatică, Prahova, 2016

Fie secvența S(x) care se construiește astfel:

  • S(1) = x
  • S(n + 1) = S(n) XOR [S(n) / 2], unde [x] se definește ca parte întreagă din x, iar XOR este operația clasică „sau exclusiv”.

Dându-se un număr natural k, aflați numărul de numere naturale x pentru care S(k + 1) = S(1) = x este adevărat. Deoarece numărul poate fi foarte mare, afișați rezultatul modulo 1000000007.

Clasele IX-X echipaje, Info Oltenia 2017

#3220 foto

Alina este pasionată de fotografiile alb-negru. Ea ales o imagine pe care a codificat-o binar într-o matrice de dimensiune n x m cu valori 0 corespunzătoare pentru alb (pe care le-a numit puncte luminoase) și cu valori 1 corespunzătoare pentru negru (pe care le-a numit puncte întunecate). Astfel, ea identifică în imaginea codificată zone luminoase și zone întunecate, o zonă fiind o porțiune a matricei care conține elemente cu aceeași valoare, trecerea de la un element la altul al zonei făcându-se doar prin deplasări pe orizontală sau pe verticală. Ajutați-o pe Alina să găsească cea mai luminoasă zonă și determinați numărul de puncte luminoase ale acesteia.

Olimpiada Municipală Iași, clasa a X-a

#3244 tabla

O tablă de șah de dimensiune n x n conține pe toate pătrățelele câte o piesă cu una din culorile: alb, negru, roșu, verde sau albastru. Pe tablă nu există 3 piese consecutive pe aceeași linie sau coloană de aceeași culoare. Găsiți cel mai mare punctaj obținut în urma unei singure mutări.

Olimpiada Municipală Iași, clasa a X-a

Într-un oraş se află o grădină de formă dreptunghiulară, formată din n x m pătrăţele, aranjate sub forma unei matrice cu n linii şi m coloane. Într-un pătrăţel poate fi cultivată o singură plantă, de o anumită specie. Speciile sunt identificate prin numere distincte cuprinse între 1 şi s. Datorită fenomenelor meteorologice, în unele pătrăţele nu mai există flori.

Solul fiecărui pătrăţel are un anumit coeficient de umiditate. Pentru cultivare, fiecare specie de flori are nevoie de o valoare minimă a umidităţii solului. Mai exact, dacă umiditatea solului dintr-un pătrăţel este mai mică decât umiditatea specifică plantei, aceasta nu poate fi cultivată în pătrăţelul respectiv. Proprietarul grădinii doreşte să o reamenajeze, prin păstrarea plantelor deja existente, dar şi prin cultivarea de noi plante în pătrăţelele din care florile au dispărut, astfel încât să se obţină o zonă de arie cât mai mare acoperită cu plante din aceeaşi specie.

Se numeşte zonă un grup de pătrăţele, astfel încât oricare două pătrăţele din zonă fie sunt învecinate (adică au o latură comună), fie se poate ajunge de la unul la celălalt, deplasându-ne numai de la un pătrăţel la unul învecinat cu el. Aria unei zone este egală cu numărul de pătrăţele din care este formată zona.

Determinaţi valoarea ariei pentru zona de arie maximă cultivată cu plante din aceeaşi specie, obţinută în urma reamenajării grădinii.

Olimpiada Municipala de Informatica, Iasi, 2007

#2313 ferma1

Un fermier are un teren care are forma unui tablou dreptunghiular de N x M unități. Pe teren sunt plantați din loc în loc copaci, pe care fermierul nu dorește sa-i taie. Dorind să-și supravegheze cultura, fermierul realizează un mic robot de forma pătrată având latura de 3 unități pe care îl poate teleghida prin fermă, parcurgând unitate cu unitate o anumită suprafață. Robotul se poate mișca pe verticală și pe orizontală dar nu poate trece peste copaci, nu îi poate distruge, nu se poate roti și are nevoie pentru mișcare de o suprafață corespunzătoare dimensiunii lui. Ajutați-l pe fermier sa determine suprafața maxima pe care o poate urmări, folosind acest sistem.

ONI 2001, clasa a IX-a

#2436 castel1

Arheologii au descoperit pe un platou muntos greu accesibil ruinele unui castel medieval, pe care l-au fotografiat din elicopter, obţinând harta digitizată a acestuia. Harta este memorată sub forma unui tablou bidimensional H, compus din N x N pătrate cu latura egală cu unitatea, având ca elemente numere naturale între 0 și 15, care codifică forma pereţilor fiecărui pătrat unitar. Dacă scriem numărul natural H[i][j] în baza 2, folosind exact 4 cifre binare, fiecare bit dă informații despre unul dintre pereții posibil de construit pe fiecare latură a pătratului unitar din poziția (i,j), astfel:

  • dacă bitul de pe poziția 0 are valoarea 1, atunci există perete pe latura vestică (latura din stânga);
  • dacă bitul de pe poziția 1 are valoarea 1, atunci există perete pe latura sudică (latura de jos);
  • dacă bitul de pe poziția 2 are valoarea 1, atunci există perete pe latura estică (latura din dreapta);
  • dacă bitul de pe poziția 3 are valoarea 1, atunci există perete pe latura nordică (latura de sus);
  • un bit de valoare 0 indică lipsa peretelui corespunzător acestuia;

Pentru un număr scris în baza 2, numerotarea cifrelor începe cu poziția 0, de la dreapta la stânga.
Castelul este interesant deoarece, pentru realizarea unei mai bune apărări, camerele ce-l compun sunt construite fie independent, fie una în interiorul alteia. Orice camera este construită la o distanţă de cel puţin o unitate faţă de zidul ce împrejmuieşte castelul sau faţă de pereţii altor camere.
Folosind harta, arheologii doresc să afle informaţii privind numărul camerelor şi camera de arie maximă. Prin arie a unei camere se înţelege numărul pătratelor unitate cuprinse în interiorul pereților aceasteia, fără a socoti ariile camerelor construite în interiorul ei.

Cunoscând codificarea hărţii castelului, să se determine:
1. numărul total al camerelor din castel
2. aria maximă a unei camere
3. coordonatele colţurilor din stânga-sus, respectiv dreapta-jos a camerei cu aria maximă. Dacă există mai multe camere având aceeaşi arie maximă, atunci se vor afişa coordonatele camerei având colţul din stânga-sus (lin1, col1) cu lin1 minimă, iar la linii egale pe aceea cu col1 minimă.