Lista de probleme 197

Filtrare

Se consideră un triunghi de numere naturale format din n linii.Prima linie conține un număr, a doua linie conține 2 numere, etc. ultima linie n, conține n numere. În acest triunghi se pot calcula diverse sume cu n elemente, astfel:

  • termenul i al sumei se află pe linia i din triunghi
  • pentru un anumit termen al sumei, termenul următor se află pe linia următoare și pe aceeași coloană, sau pe coloana imediat următoare spre dreapta.

Să se determine cea mai mare sumă care se poate obține în acest mod.

Se consideră un triunghi de numere naturale format din n linii.Prima linie conține un număr, a doua linie conține 2 numere, etc. ultima linie n, conține n numere. În acest triunghi se pot calcula diverse sume cu n elemente, astfel:

  • termenul i al sumei se află pe linia i din triunghi
  • pentru un anumit termen al sumei, termenul următor se află pe linia următoare și pe aceeași coloană, sau pe coloana imediat următoare spre dreapta.

Să se determine cea mai mică sumă care se poate obține în acest mod și numerele care o alcătuiesc.

Se consideră un triunghi de numere întregi format din n linii. Prima linie conține un număr, a doua linie conține 2 numere, etc. ultima linie n, conține n numere. În acest triunghi se pot calcula diverse sume cu n elemente, în funcție de modul de parcurgere a numerelor din triunghi. Unul dintre aceste moduri este următorul:
  • se pleacă din ultimul element al ultimei linii
  • se merge întotdeauna spre stânga pe aceeași linie sau pe linia de deasupra, adică de pe linia i și coloana j se merge pe linia i și coloana j-1 sau pe linia i-1 și coloana j-1.
  • parcurgerile se termină pe prima coloană.

Să se determine cea mai mare sumă care se poate obține în acest mod.

Fermierul Gigel are o livadă cu peri de forma unui triunghi dreptunghic cu laturile de câte n peri fiecare și având perii organizați pe linii și coloane. Pe prima linie este un singur păr, pe a doua doi peri, etc. Pe ultima linie sunt n peri. Pentru fiecare păr se cunoaște numărul de pere din el. Hoțul Dorel intră în livada lui Gigel prin colțul stânga jos, adică prin primul element al ultimei linii. El se poate deplasa paralel cu rândurile de peri, adică cu liniile, respectiv cu coloanele livezii. Astfel, dintr-o poziție aflată pe linia i și coloana j, Dorel poate merge pe linia i-1 și coloana j sau pe linia i și coloana j+1. Ca să nu îl prindă Gigel, hoțul Dorel trebuie ia toate perele din perii de pe traseul pe care merge, să iasă pe la sfârșitul unei linii de peri și să fure un număr minim de pere (deoarece nu e lacom sau nu le poate duce și îl prinde Gigel).

#4576 BilboB

Bilbo Baggins a reușit să intre în Muntele Singuratic. În Muntele Singuratic este o rețea de n galerii numerotate de la 1 la n, fiecare galerie fiind împărțită în m camere numerotate de la 1 la m. Bilbo găsește o hartă a acestor galerii și vede că în fiecare din cele n*m camere se află o cantitate de aur. Bilbo a intrat prin prima cameră a primei galerii și conform hărții poate iesi doar prin ultima cameră a primei galerii.

Dintr-o cameră numerotatată (i,j) Bilbo se poate strecura fără a fi detectat de către Smaug doar în camerele numerotate cu (i-1,j+1), (i,j+1) și (i+1,j+1) fără a putea părăsi rețeaua de galerii decât prin camera (1,m).

Să se determine cantitatea maximă de aur pe care o poate colecta Bilbo din Muntele Singuratic.

Se consideră o clădire de formă dreptunghiulară formată din n*m camere, dispuse pe n linii și m coloane. În fiecare cameră se află o cantitate cunoscută de bomboane. Intrarea în clădire este în camera de coordonate (1,1), iar ieșirea în camera de coordonate (n,m). Din orice cameră (i,j) se poate ajunge numai în camerele (i+1,j) sau (i,j+1), fără a părăsi clădirea.

Un copil intră în clădire, parcurge un șir de camere după regula precizată și iese din clădire, luând din fiecare cameră în care intră toate bomboanele existente. Determinați cantitatea maximă de bomboane care poate fi culeasă precum și un traseu prin clădire în care se adună cantitatea maximă de bomboane.

Se consideră o clădire de formă dreptunghiulară formată din n*m camere, dispuse pe n linii și m coloane. Pentru a intra într-o cameră se plătește o sumă cunoscută. Intrarea în clădire este în camera de coordonate (n,1), iar ieșirea în camera de coordonate (1,m). Din orice cameră (i,j) se poate ajunge numai în camerele (i-1,j) sau (i,j+1), fără a părăsi clădirea.

O persoană intră în clădire, parcurge un șir de camere după regula precizată și iese din clădire, plătind în fiecare cameră taxa corespunzătoare. Determinați suma minimă care trebuie plătită.

Se consideră o clădire de formă dreptunghiulară formată din n*m camere, dispuse pe n linii și m coloane. Pentru a intra într-o cameră se plătește o sumă cunoscută, exprimată în lei. Intrarea în clădire este în camera de coordonate (1,m), iar ieșirea în camera de coordonate (n,1). Din orice cameră (i,j) se poate ajunge numai în camerele (i+1,j) sau (i,j-1), fără a părăsi clădirea.

Dom’ Profesor intră în clădire având asupra lui o sumă S, parcurge un șir de camere după regula precizată și iese din clădire, plătind în fiecare cameră taxa corespunzătoare. Determinați suma maximă pe care o poate avea persoana după ce iese din clădire.

Ali Baba și cei 40 de hoți stăpânesc un deșert de formă dreptunghiulară, împărțit în n linii și m coloane, care definesc n*m sectoare. În fiecare sector se află o comoară ascunsă de Ali Baba. Se cunoaște valoarea în galbeni a fiecărei comori.

Un călător trebuie să traverseze deșertul de la Nord la Sud, trecând dintr-un sector în altul, astfel: din sectorul (i j) se poate ajunge în unul din sectoarele (i+1,j-1), (i+1,j) sau (i+1,j+1), dar fără a părăsi deșertul (ar fi omorât de oamenii lui Ali Baba). La trecerea printr-un sector, călătorul colectează comoara din acel sector.

Determinați valoarea totală maximă a comorilor pe care le poate colecta călătorul la traversarea deșertului, știind că pleacă din orice sector al liniei 1 și se oprește în orice sector al linei n, cu respectarea condițiilor de mai sus.

#432 Taxe

Ali Baba și cei 40 de hoți stăpânesc un deșert de formă dreptunghiulară, împărțit în n linii și m coloane, care definesc n*m sectoare. Intrarea într-un sector se plătește cu o taxă cunoscută, exprimată în galbeni.

Un călător trebuie să traverseze deșertul de la Est la Vest, trecând dintr-un sector în altul, astfel: din sectorul (i j) se poate ajunge în unul din sectoarele (i-1,j-1), (i,j-1) sau (i+1,j-1), dar fără a părăsi deșertul (ar fi omorât de oamenii lui Ali Baba). La trecerea printr-un sector, călătorul plătește taxa aferentă acelui sector.

Determinați suma totală minimă pe care trebuie să o plătească călătorul la traversarea deșertului, știind că pleacă din orice sector al coloanei m (Est) și se oprește în orice sector al coloanei 1 (Vest), cu respectarea condițiilor de mai sus.