Articole

#include <iostream>
using namespace std;
int main(){
int n, v¹⁵⁰¹, p;
cin >> n >> p;
for (int i = 1; i <= n; ++i) cin >> v[i]; // aici se citesc n numere
for (int i = p; i <= n; ++i) // plecam de la pozitia data
v[i]=v[i+1]; // inlocuim numarul de pe pozitia p cu urmatorul
n—;
for (int i = 1; i <= n; ++i)
cout << v[i] << ‘ ‘; // afisam elementele
return 0;
}

int pwr( unsigned long long a, unsigned long long b)
{unsigned long long tampa=a,result=1;
if(b==0) return 1;
else
{

while(b>0) { if(b%2==1) { result=(result*a)%MOD; } a=(a*a)%MOD; b/=2; } return result;}

}

Cifra de control a unui număr se obține efectuând suma cifrelor sale, apoi suma cifrelor acestei sume, până când suma obținută este un număr format dintr-o singură cifră. Această ultimă cifră poartă numele de cifră de control.

Exemplu: Cifra de control (cc) a numărului n=4568248
:
cc(4568258)=cc(38)=cc(11)=2
.

Secvență de implementare C++:

while (n>9)
{ s=0; while (n>0) { s+=n%10; n/=10; } n=s;
}
Algoritmul prezentat este intuitiv, ușor de înțeles și contribuie la dezvoltarea gândirii algoritmice.

Tot pentru calcularea cifrei de control se poate folosi și următoarea metodă: se trunchiază numărul prin eliminarea ultimei cifre apoi se adună cu aceasta până se obține un număr format dintr-o singură cifră.

Exemplu:

n=4568258

n=456825+8=456833

n=45683+3=45686

n=4568+6=4574

n=457+4=461

n=46+1=47

n=4+7=11

n=1+1=2

Secvența de implementare C++:

while(n>9)
{ n=n/10+n%10;
}
În ambele cazuri timpul de execuție depinde de numărul de cifre ale numărului și de valorile acestora.

Pornind de la criteriul de divizibilitate cu 9, un număr se divide cu 9 dacă suma cifrelor sale este multiplu de 9 și cum cifra cea mai mare în baza 10 este 9, putem afla cifra de control calculând restul împărțirii numărului la 9. Dacă restul este 0 atunci cifra de control este 9, altfel este acel rest.

Secvența de implementare C++:

r=n%9;
if (r==0) cc = 9;
else cc = r;
În acest caz numărul de operații elementare nu mai depinde de valoarea lui n.

#include <iostream>
using namespace std;

int n, x¹⁰⁰⁵;

int main(){ cin >> n; for(int i = 1 ; i <= n; ++i) cin >> x[i]; int st = 0, dr = -1; for(int i = 1 ; i <= n; ++i) if(x[i] 0) { int j = i + 1; while(j <= n && x[j] 0) j ++; if(j – i > dr – st + 1) st = i, dr = j-1; i = j; } cout << st << “ “ << dr; return 0;
}

https://docs.google.com/document/d/1aBHjpNVtV5YYyX0ki-82T1RUbN6SaAfq51TpdtWld_0/edit?tab=t.0#heading=h.gjdgxs

Termenul de Filosofie existențială, (în limba germană: ,,Existenzphilosophie”), a fost introdus de Fritz Heinemann în 1929 în cartea sa ,,Neue Wege der Philosophie. Geist, Leben, Existenz” (,,Noi căi în Filosofie. Spirit, Viață, Existență”) pentru a descrie suma tuturor mișcărilor și curentelor din filosofie, care au ca obiect problema existenței umane. Datorită marii diversități a concepțiilor care pot fi puse în legătură cu filosofia existențială, nu este posibilă elaborarea unei definiții globale a acestui termen. Noțiunea însăși permite totuși restrângerea problemei la unele teme comune. Pe prim plan stă preocuparea asupra existenței concrete a individului și asupra problemelor ce rezultă din subiectivitatea și conștiința de sine a omului.Primul gânditor care a expus unele idei ale filosofiei existențiale a fost reprezentantul scepticismului religios, Blaise Pascal, deja în cursul secolului al XVII-lea. Pascal se opunea raționalismului strict al lui Descartes și categorisea drept arogantă pretenția filosofiei teoretice de a da o explicație existenței omului și a lui Dumnezeu.Ca întemeietori ai filosofiei existențiale moderne sunt considerați Soeren Kierkegaard și Friedrich Nietzsche. Kierkegaard constata că cel mai important bun al individului este recunoașterea propriei și unicei sale determinări. Omul ar trebui să descopere acel adevăr valabil pentru el însuși, respectiv acea idee pentru care trăiește și moare. Împotriva credinței clasice a unui concept universal asupra ,,binelui” și ,,răului”, pentru Kierkegaard nu există o bază rațională pentru luarea unei decizii morale. Nietzsche radicalizează mai departe ideea alegerii libere a existenței și conclude că fiecare individ, într-un proces de reconsiderare a tuturor valorilor, trebuie să decidă singur ceea ce este moral sau nu.

#include <iostream>

using namespace std;

int main()
{ int v¹⁰⁰⁰⁰⁵, n, lastN, lungMax = 0, lung=1, cnt = 0;

cin>>lastN; while (cin>>n) { if (n%2 lastN%2) { lung++; if (lung > lungMax) lungMax = lung, cnt=0; if (lung lungMax) cnt++; } else lung = 1; lastN = n; } cout<<cnt<<” “<<lungMax; return 0; }

#include <iostream>

using namespace std;

int Legendre (int n, int a)
{ int cnt = 0; int p = a; while (p <= n) { cnt += n/a; p *= a; } return cnt;
}

int main()
{ int n;

cin>>n; cout<< min(Legendre(n, 3)/2, Legendre(n, 5)); return 0; }

#include <bits/stdc++.h>
#include <windows.h>
using namespace std;
unsigned long long n10,nb,b,rest,poz=1,v¹⁰⁰¹,maxi=0;
int main()
{ cin>>n10>>b; while(n10>0) { rest=n10%b; n10=n10/b; nb=nb+rest*poz; poz*=10; }int i=1; while(nb) {v[i]=nb%10; nb/=10;i++;} for(int x=1;x<=i;x++) if(v[x]>maxi) maxi=v[x]; cout<<maxi;

}

Neața guys and girls. Am decis să scriu acest articol pentru a fi mai ușor de accesat problemele care au apărut în concursuri organizate de comunitatea RoAlgo plus articolele create până în acest moment.

Problemele sunt ordonate în ordine crescătoare după dificultate.

∘ Fortnite → Lee + sume parțiale pe matrice
∘ SumDivK → Programare dinamică + formulă
∘ Bricodeque → Greedy
∘ Zorg → Lee/Fill + Căutare binară
∘ Peridea → BFS + Programare dinamică pe stări exponențiale + Programare dinamică
∘ Stars✨️ → Lee + Greedy + LCA + Tree
∘ Palindrome String → Arbori de intervale + Lazy Propagation + String hashing
∘ Biblioteca → Formulă + Exponențiere rapidă pe matrice + Combinatorică
∘ Struct arbore{} → Heavy light decomposition + Kth ancestor + String hashing
∘ LAN Party → Virtual Tree + LCA

Fun fact:

∘ LAN Party → poate să fie rezolvat parțial cu Heavy light decomposition + Lazy Propagation + Sqrt Decomposition + LCA. Da, ai văzut bine, Lazy Propagation pe HLD :))))) Din păcate, din cauza complexității O((F+Q) * sqrt(N) * (log N)^3)), există cazuri (puține ce îi drept) când intră mai prost decât brutul :(((. Dacă vreți template de HLD + Lazy Propagation, aveți la acestă problemă.

∘ Struct arbore{} → are un Easter egg la al 2-lea exemplu. Nici până în acest moment nu a fost descifrat.

∘ Zorg → !(Suzi + Costel = Love), aici îi cu hate. Cei care au fost sau sunt la Colegiul Național “Vasile Lucaciu” știu glumița.

∘ LAN Party → “Calea succesului. Toate drumurile duc spre Roma”. If you know, you know.

Articole:

∘ Heavy light decomposition
∘ Stars and Bars

Conturile mele pe alte platforme (dacă vrei să îmi dai stalk)

∘ Kilonova
∘ Codeforces
∘ Infoarena
∘ LeetCode
∘ CSES