Un proprietar vinde un teren de formă dreptunghiulară împărțit în MxN parcele de formă pătrată cu lungimea laturii de o unitate. Fiecare parcelă costă V lei. Vlad s-a interesat și a aflat pentru fiecare din parcelele terenului care este valoarea de revânzare. El constată că unele parcele i-ar putea aduce profit, iar altele i-ar aduce pierdere. Fiind isteț, negociază cu proprietarul să cumpere atâtea parcele de teren câte pot fi împrejmuite cu un singur gard de lungime egală cu 2M+2N unități. Terenul are pe fiecare din cele patru laturi acces la drumul exterior, pe o porțiune de lungime egală cu o unitate. Vlad negociază astfel încât terenul achiziționat să conțină și cele patru parcele de acces la exterior.

Cunoscând M și N – dimensiunile terenului, V – prețul de cumpărare al fiecărei parcele, x_nord, x_sud, y_vest și y_est – pozițiile parcelelor cu acces la drumul exterior și A[i][j], 1≤i≤M și 1≤j≤N – valorile de revânzare pentru fiecare parcelă, să se determine:

a) Profitul P_arie_minimă pe care-l poate obține Vlad după cumpărarea și apoi revânzarea suprafeței de teren de arie minimă, împrejmuită conform condițiilor negociate.
b) Profitul maxim P_max pe care-l poate obține Vlad după cumpărarea și apoi revânzarea unei suprafețe de teren împrejmuită conform condițiilor negociate.