62156 afișări Candale Silviu (silviu) 11.01.2023 www.pbinfo.ro
Etichete: nicio etichetă

Operațiile pe biți, descrise aici sunt foarte rapide și au o serie de aplicații utile în practică. Acesta articol prezintă o parte dintre ele, limbajul de programare folosit fiind C/C++.

Reamintim faptul că biții din reprezentarea internă a unui număr întreg se numerotează începând de la 0, de la dreapta spre stânga.

Înmulțirea cu puteri ale lui 2

Înmulțirea cu o puterea lui 2 se face foarte rapid cu operația de deplasare la stânga pe biți, <<. Astfel, a * 2k este egal cu a << k. Desigur, atenție la overflow!

Împărțirea cu puteri ale lui 2

Câtul împărțirii poate fi determina prin deplasarea la dreapta, >>. Astfel, a / 2k este egal cu a >> k.

Verificarea parității unui număr

Reprezentarea în baza 2 a unui număr par (și reprezentarea sa internă) se termină cu cifra 0, iar a unui număr impar se termină cu 1. Atunci, deoarece reprezentarea lui 1 are un singur bit 1, restul fiind 0, operația n & 1 are rezultat:

  • 0, dacă n este par
  • 1, dacă n este impar

ÎN general n & 1 reprezintă ultimul bit din reprezentarea internă a lui n.

Verificarea faptului că un număr este putere a lui 2

Puterile lui 2 au un singur bit 1, ceilalți fiind 0. Mai clar, 2k are doar bitul k egal cu 1, ceilalți fiind 0. În plus, 2k-1 are toate cifrele binare 1 – de fapt, primele k cifre (de la dreapta) sunt 1, celelalte fiind 0. Observăm că aplicăm operația & între 2k și 2k-1 vom obține 0.

Pentru a verifica dacă un număr natural oarecare n este putere a lui 2, calculăm expresia n & (n-1). Rezultatul său este 0 dacă și numai dacă n este putere a lui 2.

În general, n & (n-1) are ca rezultat valoarea lui n în care ultimul bit 1 a fost transformat în 0. Dacă n este putere a lui 2, în rezultatul expresiei anterioare singurul bit 1 al lui n devine 0, deci rezultatul este 0.

Cea mai mare putere a lui 2 care îl divide pe n

Este egală cu 2 la puterea numărul de biți 0 de la sfârșitul reprezentării în baza 2 a lui n. Acest număr poate fi determinat rapid ca rezultat al expresiei n & -n. Analizați reprezentările interne a lui n și a lui -n pentru a înțelege mai bine!

Transformarea unui bit în 1

Fie n un număr întreg (de regulă natural), iar k un număr natural. Ne propunem să transformăm bitul k al lui n în 1, operație numită și setare a bitului k, ceilalți biți rămânând nemodificați – considerăm că valoarea lui k este mai mică decât numărul de cifre binare din reprezentarea internă a lui n (16 pentru short și unsigned short, 32 pentru int și unsigned int, etc.).

Transformarea unui bit în 1, precum și următoarele doua aplicații din acest articol (transformarea unui bit în 0 și determinarea valorii unui bit) se fac aplicând o anumită operație pe biți între numărul n și o mască, determinată convenabil pe baza valorii lui k.

În cazul transformării bitului k în 1, masca va avea doar bitul k egal cu 1, restul biților fiind 0. Astfel, masca este 1 << k, iar operația este n | (1 << k). Rezultatul ei are aceeași reprezentare internă ca n, cu excepția bitului k, care este transformat în 1; dacă bitul k era de la început 1, el nu se va modifica.

Mai precis, setarea bitului k se face prin următoarea atribuire: n = n | (1 << k);.

Transformarea unui bit în 0

Transformarea bitului k a lui n în 0, numită și resetarea bitului k, se face folosind o mască în care toți biții sunt 1, cu excepția bitului k sunt 1, bitul k fiind 0. Această mască este: ~(1 << k), ~ fiind operația de complementare a biților.

Atunci, resetarea bitului k a lui n se poate face cu atribuirea: n = n & ~(1 << k);.

Determinarea valorii unui bit

Pentru a determina bitul k al lui n putem folosi expresia (n >> k) & 1. Prin operația n >> k se elimină ultimele k cife binare ale lui n, iar (n >> k) & 1 reprezintă ultimul bit al lui n >> k, deci bitul k al lui n.

O altă variantă ar fi să folosim masca 1 << k, prin operația n & (1 << k). Rezultatul acestei operații este 0, dacă bitul k este 0, respectiv 2k (adică 1 << k), dacă bitul k este 1.

Proprietăți ale disjuncției exclusive ^

Disjuncția exclusivă are o proprietate interesantă, și anume că n ^ n este 0, indiferent de valoarea lui n. Acest lucru are câteva consecințe:

  • a ^ b ^ b este egal cu a. Putem realizat astfel un mecanism de cripare:
    • fie n un număr care trebuie criptat și k un număr care reprezintă cheia de criptare;
    • pentru criptare folosim operația n ^ k, prin care obținem numărul criptat c;
    • pentru decriptare folosim operația c ^ k, prin care obținem numărul inițial n;
  • dacă avem mai multe valori x și una singură apare de un număr impar de ori (celelalte apărând de număr par de ori), o putem determina calculând suma XOR a numerelor x, adică:
    • S = 0;
    • pentru fiecare x
      • S ^= x;
    • rezultatul este S.
  • putem interschimba valorile a două variabile a și b, fără a folosi o variabilă suplimentară:
    • a = a ^ b;
    • b = a ^ b;
    • a = a ^ b;


62156 afișări Candale Silviu (silviu) 11.01.2023 www.pbinfo.ro