Lista de probleme 106

Se dă un vector cu n elemente numere naturale, numerotate de la 1 la n, și m perechi de indici (i,j), cu 1≤i<j≤n. Să se determine, pentru pereche (i,j), suma elementelor din secvenţa determinată de i şi j.

Se dă un șir cu n elemente numere întregi, numerotate de la 1 la n și m perechi de indici i j. Pentru fiecare pereche de indici se calculează suma elementelor din secvență determinată de cei doi indici. Afișați suma maximă obținută.

Se dă un şir de numere naturale nenule. Să se afle numărul secvenţelor din şir care au produsul elementelor egal cu 2k, unde k este un număr dat.

Se consideră un tablou unidimensional cu n elemente numere întregi, numerotate de la 1 la n, inițial toate nule. Asupra tabloului se fac m operații s d X cu semnificația: toate elementele cu indici cuprinși între s și d își măresc valoarea cu X. Să se afișeze tabloul după realizarea celor m operații.

Determinati lungimea maximă a unui platou care poate să apară în şir în urma efectuării operatiunilor de maxim k ori sau elementul din care este format platoul.

Se dă un vector A cu N numere naturale. Pentru Q întrebări de forma (x, y) aflați rezultatul sumei A[x] + 2 * A[x + 1] + ... + (y - x + 1) * A[y].

Fiind dat un șir de numere, numim secvenţă a acestuia o parte dintre termenii şirului luaţi de pe poziţii consecutive. Denumim platou al acestui şir o secvenţă formată din valori identice. Lungimea unui platou este egală cu numărul de elemente care îl formează.

Asupra unui şir se poate efectua următoarea operaţiune:

1. se extrage un platou la alegere;
2. se inserează platoul extras la pasul anterior într-o poziţie la alegere din şirul rezultat după extragere.

Să se scrie un program care citește un șir de n numere naturale din intervalul [0,5000000] și un număr k și determină:

1. lungimea maximă a unui platou care poate să apară în şir în urma efectuării operaţiunii de mai sus de maxim k ori
2. elementul din care este format platoul obținut după cele k operațiuni

Se dă un număr natural n despre care se cunoaște că este putere de 2. Considerăm inițial șirul numerelor naturale de la 1 la n așezate în ordine crescătoare. Notăm cu A acest șir. Pornind de la acesta, se construiește un nou șir (să îl notăm cu B) astfel: Primele n elemente ale lui B sunt chiar elementele șirului A în aceeași ordine. Următoarele n/2 elemente ale lui B sunt ultimele n/2 elemente ale lui A dar scrise în ordine inversă (descrescător). Următoarele n/4 elemente ale lui B sunt ultimele n/4 elemente ale lui A scrise în ordine crescătoare, următoarele n/8 elemente ale lui B sunt ultimele n/8 elemente ale lui A scrise în ordine descrescătoare, și tot așa, cu fiecare putere de 2 (notată p) ce apare la numitor, luăm ultimele n/p elemente din A și le adăugăm la finalul lui B alternând ordinea de parcurgere, de la o putere la alta conform modului descris mai sus. Se mai să un număr poz. Se cere determinarea numărului de pe poziția poz din șirul B.

Se dă un şir cu n elemente, numere naturale. Determinaţi cea mai lungă secvenţă de elemente din şir cu proprietatea că oricare două valori consecutive în secvenţă au parităţi diferite.

Se dă un şir cu n elemente, numere naturale. Determinaţi cea mai lungă secvenţă de elemente din şir cu proprietatea că oricare două valori consecutive în secvenţă au parităţi diferite.

Dacă există mai multe secvențe de lungime maximă cu această proprietate, se va determina cea mai din dreapta.