În noaptea dinaintea marii bătălii, pe 10 ianuarie 1475, un spion turc a pătruns în tabăra moldovenilor cu scopul de a afla planurile bătăliei. Spionul a reuşit să ajungă până în camera de taină a lui Ştefan, unde a găsit un document care conţinea un indiciu despre modul în care poate fi determinat codul cu care se deschide cufărul în care erau ascunse planurile bătăliei. Indiciul din documentul găsit arăta astfel: expresie = valoare.

Expresia este o succesiune formată din unul sau mai mulți operanzi; între oricare doi operanzi consecutivi există un singur operator. Operanzii pot fi de două tipuri:

• un şir de caractere;
• codul, notat cu #c.

În expresie apar doar doi operatori, a căror semnificaţie spionul o ştia deja:

• + – concatenează două șiruri (ex: con + tact = contact)
• * – inserează al doilea şir după fiecare literă a primului şir (ex: Ctrm * a = Catarama)

Operaţiile din expresie se execută în ordine, de la stânga la dreapta. Valoarea este un şir de caractere care reprezintă rezultatul evaluării expresiei.

Cerința

Scrieţi un program care, cunoscând indiciul, determină codul.

Date de intrare

Fișierul de intrare indiciu.in conține pe prima linie indiciul, în forma descrisă în enunţ.

Date de ieșire

Fișierul de ieșire indiciu.out va conține o singură linie pe care va fi scris codul determinat.

Restricții și precizări

• Şirurile de caractere menţionate în enunţ (operanzi sau valoare) conţin caractere ASCII cu coduri ≥ 32 și ≤ 127, diferite de caracterele # (diez), + (plus), * (asterisc) sau = (egal).
• Lungimea operanzilor este cel mult 255 de caractere.
• Lungimea valorii este cel mult 20.000 de caractere.
• Expresia conţine cel mult 10.000 de operatori.
• #c apare cel puţin o dată ca operand în expresie.
• Datele de intrare sunt corecte.

Exemplul 1:

indiciu.in

con+#c+are=contactare

indiciu.out

tact

Exemplul 2:

indiciu.in

NTS*#c+ MI+#c+U=NATASA MIAU

indiciu.out

A