Cerința

În criptografia clasică, cifrul bifid este un cifru ce combină pătratul lui Polybius cu cifrul transpoziţiei şi foloseşte fracţionarea.

Pentru început, alfabetul este scris amestecat într-un pătrat al lui Polybius:

     1 2 3 4 5
   1 b g w k z
   2 q p n d s
   3 i o a x e
   4 f c l u m
   5 t h y v r

Mesajul este convertit în coordonatele carteziene obişnuite, scrise unele sub altele:

   a n a a r e m e r e
   3 2 3 3 5 3 4 3 5 3
   3 3 3 3 5 5 5 5 5 5

Sunt apoi citite pe linii:

   3 2 3 3 5 3 4 3 5 3 3 3 3 3 5 5 5 5 5 5

Apoi sunt împărţite în perechi, iar acestea transformate înapoi în litere folosind pătratul:

   32 33 53 43 53 33 33 55 55 55 
   a  n  a  a  r  e  m  e  r  e=> oaylyaarrr

Dându-se numărul c și alfabetul din care lipsește o literă se cere:

• pentru c=1 se dă un mesaj ce trebuie codificat;
• pentru c=2 se dă mesajul codificat și trebuie decodificat;

Date de intrare

Fișierul de intrare bifid.in conține pe prima linie numărul c și pe următoarele 5 linii câte 5 litere care alcătuiesc un alfabet din care lipsește o literă. Pe următoarea linie se dă un mesaj alcătuit din litere mici.

Date de ieșire

Fișierul de ieșire bifid.out va conține pe prima linie mesajul codificat, dacă c=1, sau mesajul decodificat, dacă c=2.

Restricții și precizări

• mesajul și alfabetul conțin numai litere mici ale alfabetului englez
• 1 ≤ lungimea șirului ≤ 10000

Exemplul 1:

bifid.in

1
bgwkz
qpnds
ioaxe
fclum
thyvr
anaaremere

bifid.out

oaylyaarrr

Exemplul 2:

bifid.in

2
bgwkz
qpnds
ioaxe
fclum
thyvr
oaylyaarrr

bifid.out

anaaremere

Explicație

Tabelul din exemple corespunzător șirului este acesta:
# 1 2 3 4 5 1 b g w k z 2 q p n d s 3 i o a x e 4 f c l u m 5 t h y v r