Lista de probleme 5

Se consideră un șir A cu N elemente întregi nenule. Numim secvență a șirului A orice succesiune de elemente aflate pe poziții consecutive în șir: Ai, Ai+1, …, Aj cu 1 ≤ i < j ≤ N. Prin lungimea secvenței înțelegem numărul de elemente care o compun.

Pentru orice secvenţă Ai, Ai+1, …, Aj, vom numi split-point un indice k, i ≤ k < j, care împarte secvența în două subsecvențe nevide: Ai, Ai+1, …, Ak, respectiv Ak+1, Ak+2, …, Aj.

Fie Dmax valoarea absolută maximă a diferenței sumelor elementelor celor două subsecvențe separate de un split-point, luând în considerare toate secvenţele Ai,Ai+1,…,Aj posibile şi fie Lmax lungimea maximă a unei secvenţe caracterizată de valoarea Dmax.

Cunoscând N şi valorile elementelor şirului A, să se determine Dmax şi Lmax.

Lot Juniori, Vaslui, 2014

#678 mts

Alex a accesat fonduri europene și a pus bazele unei afaceri profitabile, constând în creșterea viermilor de mătase. Viermii de mătase se hrănesc cu frunze de dud, iar Alex are mulți duzi în grădină. El a observat că dacă așează un vierme de mătase pe o frunză de dud, acesta va mânca toată frunza într-un timp care depinde doar de mărimea suprafeței frunzei.

Alex a decis să le aplice viermilor săi de mătase un test de inteligență. În acest scop, a pus în practică următorul experiment științific: pe o bară îngustă, liniară, a așezat de la stânga la dreapta n frunze de dud având suprafețele s[1], s[2], … s[n], la distanțe x[1], x[2],…, x[n] milimetri față de capătul din stânga. Alex a așezat un vierme de mătase pe frunza cu numărul de ordine k. Pentru oricare frunză i, viermele de mătase va mânca frunza în s[i] secunde, unde s[i] este mărimea suprafeței frunzei. După ce mănâncă în întregime o frunză, viermele pornește imediat cu viteza de 1 milimetru/ secundă spre următoarea frunză, care poate fi la stânga sau la dreapta sa. Altfel spus, el își poate schimba dacă e cazul, sensul de deplasare după ce mănâncă o frunză.

Alex ar dori să știe care este numărul maxim de frunze de dud pe ar putea să le mănânce în întregime cel mai inteligent vierme de mătase pe care îl are, având la dispoziție timpul de maxim t secunde.

Cunoscând n, k, t, distanțele x[1], x[2], .., x[n] și suprafețele s[1], s[2], …, s[n] cu semnificațiile descrise mai sus, să se determine numărul maxim de frunze pe care un vierme de mătase poate să le mănânce în întregime, într-un timp cel mult egal cu t, dacă este plasat inițial pe frunza k.

Lot Juniori, Vaslui, 2014

Dorești să mergi în vacanță și ai hotărât deja destinația. Formal, te afli în punctul (0,0) al unui sistem cartezian de axe și trebuie să ajungi în punctul de coordonate (X,X). Țara în care te afli are drumuri paralele cu axele de coordonate la fiecare abscisă și la fiecare ordonată număr natural. În fiecare moment, dacă eşti în punctul de coordonate (a,b), ai 2 variante de deplasare: în punctul (a,b+1) sau în punctul (a+1,b). La fiecare astfel de pas consumi un litru de carburant. Prin unele puncte de forma (a,a) nu poți trece, iar în celelalte puncte care au abscisa egală cu ordonata poți trece și în plus, acolo se află câte o stație de benzină unde poți să „faci plinul”. Prin toate punctele care nu au abscisa egală cu ordonata poți trece dar acolo nu se află stații de benzină. Rezervorul mașinii tale are o capacitate de K litri.

Determinați numărul de trasee distincte prin care poți ajunge la destinație. Două trasee sunt distincte dacă diferă prin cel puţin un punct.

Lot Juniori, Vaslui, 2014

Se consideră un număr natural N și fie A mulţimea tuturor numerelor naturale cuprinse între 1 şi N2.

Numim partiție a mulțimii A un set de submulțimi A1, A2, ..., AN cu proprietățile:

  • Reuniunea celor N submulțimi are ca rezultat mulțimea A;
  • Intersecția oricăror două submulțimi distincte este mulțimea vidă;
  • Numărul de elemente ale fiecărei submulțimi Ai, 1 ≤ i ≤ N, este N;
  • Elementele fiecărei submulţimi sunt aşezate în ordine crescătoare;

Să se scrie un program care determină o partiție a mulțimii A cu proprietăţile:

  • Sumele elementelor fiecărei submulţimi Ai, 1 ≤ i ≤ N, sunt egale;
  • Pentru oricare submulțime Ai, 1 ≤ i ≤ N, diferența oricăror două elemente succesive ale sale este diferită de N+1 și de N-1;

Lot Juniori, Vaslui, 2014

#683 ssce

Avem la dispoziţie un şir X cu n numere naturale date într-o bază b. Trebuie determinat un subşir al şirului dat care are următoarele proprietăţi:

  • Fiecare cifră a bazei b: 0, 1, …, b – 1, apare, în total, în numerele acestui subşir de acelaşi număr de ori.
  • În orice prefix al subşirului determinat, diferenţa dintre numerele de apariţii ale oricăror 2 cifre cuprinse între 0 şi b-1 este cel mult k (un prefix al subşirului determinat reprezintă o secvenţă de valori din subşir începând cu primul element al subşirului).

Determinaţi numărul maxim de elemente ale unui astfel de subşir.