Lista de probleme 6

Filtrare

#4433 kth1

Se dă un șir V ce conține N numere întregi numerotate începând de la 1: V[1], V[2], ..., V[N] și două numere naturale nenule K și L, cu proprietatea că: 1 ≤ K ≤ L ≤ N. Mihai studiază doar secvențele de lungime L, adică secvențele formate din exact L elemente situate pe poziții alăturate în acest șir V. El își poate pune următoarea întrebare: “Dacă aș rearanja, în ordine crescătoare, elementele secvenței de lungime L care începe la poziția poz în șirul V, ce valoare s-ar afla pe poziția a K-a în cadrul secvenței rezultate?”. Pentru secvența din șir care începe la poziția poz și are L elemente, adică V[poz], V[poz+1], ..., V[poz+L-1], valoarea elementului de pe poziția a K-a în cadrul secvenței este V[poz+K-1]. Ajutați-l pe Mihai să afle care este răspunsul corect pentru Q întrebări de tipul descris mai sus!

Se consideră un șir A de n numere întregi.
Pentru fiecare subsecvență de lungimea k să se afișeze valoarea maximă.

Se dă un vector de N numere naturale nenule, indexat de la 1.
Se cere să se raspundă la Q interogări de tipul:

  • pentru un interval [l, r] din vector, aflați costul total mimin, al egalizării tuturor elementelor din interval.

#2224 mset

Se consideră un șir A, inițial vid. Se definesc următoarele operații:

  • 1 x – introduce valoarea x în șirul A
  • 2 x – șterge toate aparițiile lui x din A (dacă x nu apare deloc în A, operația nu se execută)
  • 3 – interogare: care este cea mai mică valoare din A și de câte ori apare (dacă A este șir vid, se va afișa doar valoarea -1)

Dându-se N operații, trebuie să afișați răspunsul la fiecare operație de tip 3.

#3699 third

Aveți la dispoziție un șir a1, a2, …, an de numere naturale și k un număr natural. Pentru fiecare secvență de lungime k din vector trebuie să determinăm pe third, cea de-a treia cea mai mică valoare. De exemplu, secvența 3,6,1,3,7,4 are ca third pe 3, iar secvența 7,7,7,2,2,2,6 are ca third pe 2. Calculați suma valorilor third pentru toate secvențele de lungime k din șir.

#4364 LHC

Cercetătorii din cadrul proiectului LHC (Large Hadron Collider) de la Geneva au anunțat descoperirea unei noi forme a materiei: flatquarkon. Putem reprezenta masa întregului sistem printr-o matrice cu N linii și M coloane unde mij reprezintă masa quarcului aflat pe linia i și coloana j.
Aplicând un câmp magnetic perpendicular pe planul unui flatquarkon, putem activa energetic unul sau mai mulți quarci, aceștia devenind capabili să participe în reacții nucleare. Dacă doi quarci activi sunt adiacenți (se învecinează pe linie sau pe coloană), atunci vor participa împreună în orice reacție nucleară. Considerăm un flatquarkon aflat într-un mediul lipsit de câmpuri magnetice. Se dă o listă de Q instrucțiuni de două tipuri:
1. Se aplică un câmp magnetic asupra quarkului de pe linia i și coloana j. Dacă quarkul este inactiv, acesta va fi activat de câmpul magnetic. Dacă este deja activ, nu se va întâmpla nimic.
2. Să se afle energia maximă degajată într-o reacție nucleară între două zone active ale flatquarkon-ului. O zonă activă este o porțiune conexă a matricii (toți quarcii incluși sunt adiacenți) ce conține doar quarci activi și are dimensiune maximă (nu se mai poate adăuga niciun alt quark activ fără a încălca proprietatea de conexitate).