Să se scrie un program care citește un număr natural k și afișează cel mai mic număr natural n mai mare decât 1, care nu este divizibil cu primele k numere prime și nu este prim.

Într-un grup sunt N prieteni. Când se întâlnesc se salută, fiecare dând mână cu toți ceilalți. Câte strângeri de mână au loc?

Să se scrie un program care citește o literă mică și afișează litera mare corespunzătoare.

Scrieți un program care citește de la tastatură un caracter și afișează codul său ASCII.

Vi se dau n participanti, iar pe fiecare dintre următoarele n linii câte un număr natural reprezentând numărul de concurs al unui participant. Aflati :
a) numărul x de participanţi admişi direct în semifinale;
b) numărul y de concurs al participantului VIP, dacă există un astfel de participant printre cei înscrişi.

Radu are o grămadă de bețișoare de două mărimi diferite. Cele cu mărime mai mică sunt marcate cu 0 și vom spune că sunt de tipul 0, iar celelalte sunt marcate cu 1 și vom spune că sunt de tipul 1. Grămada are N bețișoare, N număr natural. Radu se gândește să așeze pe un singur rând toate bețișoarele din grămadă, unul după altul, astfel încât bețișoarele formează secvențe de cifre 0 și 1. Apoi își propune să determine numărul total de secvențe care conțin un număr maxim de bețișoare de aceeași mărime.
Scrieți un program care să citească numărul natural N și mărcile bețișoarelor, iar apoi să determine secvențele ce conțin un număr maxim de bețișoare de același tip.

Așa cum știm, lui Gigel îi place să se joace cu numerele. A scris pe caiet un număr, apoi a văzut că din acesta se pot extrage mai multe numere cu trei cifre consecutive. De exemplu, a scris pe caiet 20172017; numerele cu trei cifre consecutive care se pot extrage sunt 201, 172, 720 și 201. Gigel începe să-și pună diferite întrebări: care este cel mai mare număr cu trei cifre consecutive obținut? Dar cel mai mic? De câte ori apar ele? Unde apar? Care este cel mai mare număr de apariții a unui număr cu trei cifre?
Fiind numărul un număr natural n și n numere naturale x (100 ≤ x ≤ 4294967295) să se determine:
1. Cel mai mic și cel mai mare număr din trei cifre consecutive care apar în cele n numere, de câte ori apar ele, în ce număr x[1] apar prima dată și în ce număr x[2] apar ultima dată.
2. Numerele din trei cifre consecutive care apar de cele mai multe ori în cele n numere.

Iulică este acasă și trebuie să ajungă la patinoar. Patinoarul se află la exact d km de mers pe jos, astfel încât, dacă am considera un sistem de coordonate, casa lui Iulică se află în punctul 0 și patinoarul se află în punctul d.

Aflaţi numărul minim de operaţii astfel încât toate albinuţele să se afle pe o singură floare.

Fie n un număr natural nenul şi un şir de n numere naturale nenule, fiecare număr din şir având cel mult 3 cifre. Şirul dat se „maximizează” prin aplicarea următoarelor transformări:

Pe o tablă de şah cu n linii şi n coloane se află firimituri de pâine şi o furnică. Pentru fiecare pătrăţel, inclusiv cel în care se găseşte furnica, aflat pe linia i şi coloana j, cantitatea de firimituri de pâine este egală cu restul împărţirii lui i+j la 6.

Dexter a moştenit o avere fabuloasă, dar este închisă într-un seif. Unchiul său, cel care i-a lăsat averea, a dorit să îl pună la încercare astfel: a umplut o cutie foarte mare cu bileţele pe care sunt scrise numere naturale din mulţimea {0, 1, 2, ..., 99}. Pe fiecare bileţel este scris un singur număr. Dexter trebuie să formeze perechi de bileţele care au scrise pe ele acelaşi număr. La sfârşit, vor rămâne câteva bileţele fără pereche. Codul de acces la seif este format din numerele rămase pe bileţelele fără pereche, aşezate în ordine crescătoare şi fără spaţiu între ele.

Scrieţi un program care să furnizeze codul de acces la seif.

Nicuşor este elev în clasa a VI-a şi s-a gândit că este suficient de mare ca să inventeze un joc nou. Are doar o foaie de hârtie şi un pix. Scrie mai întâi n numere naturale în cerc. Acestea formează Ruleta numerelor. Jocul se desfăşoară după următoarele reguli:
- se parcurge şirul numerelor în sensul deplasării acelor de ceasornic;
- se porneşte de fiecare dată de la acelaşi element;
- se execută de fiecare dată o rotaţie completă;
- fiecare element nenul se scade din elementul imediat următor doar dacă este mai mic sau egal cu acesta şi nenul;
- ruleta se opreşte atunci când execută o rotaţie completă şi nu se modifică nici o valoare din şirul elementelor.

Scrieţi un program care să determine, pentru un şir de n numere naturale care indică starea iniţială a ruletei, numărul r de rotaţii complete efectuate respectând regulile jocului până la încheierea acestuia şi numărul t al elementelor nenule aflate în şir la încheierea jocului.

Gigel a aflat la matematică definiţia factorialului unui număr natural nenul n. Acesta este produsul tuturor numerelor naturale începând cu 1 şi terminând cu numărul respectiv şi se notează cu n!. Astfel, factorialul numărului natural 6 este 6!=1*2*3*4*5*6 şi este egal cu 720. Factorialele numerelor naturale cresc însă extrem de repede. De exemplu, 7!=5040 în timp ce 10!=3628800.

Fiind un bun matematician, Gigel a imaginat o altă metodă de a indica factorialul unui număr. Astfel, el ştie că un număr natural nenul se poate descompune în factori primi. De exemplu 720 poate fi scris ca 24*32*51. Gigel codifică descompunerea în factori primi astfel: 4 2 1 însemnând faptul că în descompunerea lui 720 în factori primi apare factorul 2 de 4 ori, factorul 3 apare de două ori şi factorul 5 apare o dată. Cu alte cuvinte, Gigel indică pentru fiecare număr prim ≤ n puterea la care acesta apare în descompunerea în factori primi a lui n!.

Scrieţi un program care să citească o secvenţă de numere naturale nenule şi care să afişeze în modul descris în enunţ factorialele numerelor citite.

Ionuţ pleacă la sfârşit de săptămână să se relaxeze într-un parc de distracţii. La intrarea în parc se află o piaţă mare, pavată cu plăci de marmură de aceeaşi dimensiune. Fiecare placă are scris pe ea un singur număr dintre f(1), f(2), f(3), …, f(n), unde f(k) este suma cifrelor lui k, pentru k din mulţimea {1, 2, . . ., n}. Piaţa are forma unui tablou bidimensional cu n linii şi n coloane. Plăcile care alcătuiesc piaţa sunt aşezate astfel:

• pe prima linie sunt plăci cu numerele f(1), f(2), …, f(n-2), f(n-1), f(n) (în această ordine de la stânga la dreapta);
• pe linia a doua sunt plăci cu numerele f(n), f(1), f(2), f(3), …, f(n-1), (în această ordine de la stânga la dreapta);
• pe linia a treia sunt plăci cu numerele f(n-1), f(n), f(1), f(2), f(3), …, f(n-2) (în această ordine de la stânga la dreapta);

…

• pe ultima linie sunt plăci cu numerele f(2), …, f(n-2), f(n-1), f(n), f(1) (în această ordine de la stânga la dreapta).

Părinţii lui Ionuţ vor ca şi în această zi, fiul lor să rezolve măcar o problemă cu sume. Astfel aceştia îi propun lui Ionuţ să determine suma numerelor aflate pe porţiunea dreptunghiulară din piaţă având colţurile în poziţiile în care se găsesc aşezaţi ei. Tatăl se află pe linia iT şi coloana jT (colţul stânga-sus), iar mama pe linia iM şi coloana jM (colţul dreapta-jos). Porţiunea din piaţă pentru care se doreşte suma este în formă dreptunghiulară, cu laturile paralele cu marginile pieţei (vezi zona plină din exemplu). Dacă Ionuţ va calcula suma cerută, atunci el va fi recompensat în parcul de distracţii, de către părinţii lui.

Determinaţi suma cerută de părinţii lui Ionuţ.

Se consideră n puncte colorate dispuse în plan. Ele sunt identificate prin coordonatele lor întregi, pe axele OX și OY. Fiecare punct are asociat un număr natural între 1 și C reprezentând codul culorii lui. Un dreptunghi se numește corect dacă îndeplinește simultan următoare condiții:

• toate cele patru vârfuri se regăsesc printre cele n puncte date;
• are laturile paralele cu axele OX, OY;
• are vârfurile colorate în aceeași culoare.

Să se determine numărul maxim de dreptunghiuri corecte care se pot forma cu cele n puncte din plan.

Se dă o listă de probleme, numărul de credite al fiecărei probleme precum și timpul limită de rezolvare al fiecărei probleme. Scrieți un algoritm care determină numărul maxim de credite pe care le poate obține Maria prin rezolvarea problemelor din listă.

Se consideră un vector cu n elemente numere naturale. Calculați suma sumelor tuturor subsecvențelor ce se pot forma cu elementele vectorului. Pentru că suma poate fi foarte mare, afișați suma modulo 1.000.000.007.

Se consideră n intervale de numere naturale [Ai, Bi], 1≤i≤n. Să se determine numărul maxim de intervale care se suprapun (au cel puțin o valoare comună).

În oraşul Olimpidia, toate băncile au hotărât să adopte o convenţie în ceea ce priveşte identificarea clienţilor săi, astfel încât fiecare cont deschis de un client să aibă asociat un cod format din exact 6 cifre:

• prima cifră (cea mai din stânga cifră a codului) va reprezenta numărul băncii (acest lucru fiind posibil deoarece în oraş nu sunt mai mult de 9 bănci, acestea fiind numerotate începând de la 1);
• a doua cifră va reprezenta genul persoanei (1 pentru genul masculin şi 2 pentru genul feminin);
• ultimele 4 cifre vor reprezenta suma aflată în contul persoanei în momentul în care se aplică stabilita convenţie.

Cunoscând numărul total de conturi deschise şi codurile corespunzătoare acestora să se determine suma maximă pe care o are o persoană de gen masculin într-un cont aflat la banca X.

Am câştigat un concurs şi primim la şcoală foarte foarte multe echipamente pentru un nou laborator. Pentru amenajarea laboratorului am primit şi o sală de clasă. Din păcate în sala de clasă există doar o singură priză, în care ar putea fi conectat doar un singur echipament. Cum nu putem reface imediat instalaţia electrică, am hotărât să utilizăm prelungitoare.

Un prelungitor poate avea una sau mai multe prize în care pot fi conectate echipamente şi eventual alte prelungitoare. Evident, pentru ca prelungitorul să poată fi utilizat el trebuie să fie alimentat la curentul electric.

Cunoscând configuraţia prelungitoarelor să se determine numărul maxim de echipamente ce pot fi alimentate la curentul electric.

În tărâmul Jupânului există N + 1 orașe. Acestea au fost construite în linie dreaptă, începând cu cel în care este casa Jupânului. Între oricare 2 orașe consecutive s-a construit câte un drum. Pentru fiecare drum, se cunoaște lungimea lui, exprimată în metri și viteza cu care se poate parcurge, exprimată în metri pe secundă.

Jupânul trebuie să ajungă din orașul 0 în orașul N. Acesta știe că poate îmbunătăți un drum, mărindu-i viteza de la V metri pe secundă la V + 1 metri pe secundă, cu costul de 1 dolar. Acesta poate îmbunătăți un drum de mai multe ori.

Jupânul are un buget de X dolari și ar vrea să-i folosească pentru a micșora timpul în care ajunge din orașul 0 în orașul N.

Zeno are n cutii cu bomboane, iar în fiecare cutie se găsește un număr natural nenul de bomboane. Zeno poate împărți bomboanele din toate cutiile colegilor în două moduri: frățește sau diferențiat. Împărțirea frățească se realizează astfel:

• numărul de colegi care primesc bomboane din fiecare cutie este același (dacă din prima cutie primesc bomboane k colegi și din cutia 2 vor primi tot k colegi, și din cutia 3 tot k colegi etc).
• bomboanele din fiecare cutie se împart în mod egal între cei k colegi, aceștia primind un număr nenul de bomboane;
• în final în fiecare cutie trebuie să rămână un număr identic de bomboane (posibil zero) care îi revin lui Zeno. De exemplu dacă n = 3, iar în cutii se găsesc 14, 23 respectiv 17 bomboane, din prima cutie oferă câte 4 bomboane pentru 3 colegi, din a doua cutie câte 7 bomboane pentru 3 colegi, iar din ultima cutie câte 5 bomboane pentru 3 colegi, iar în fiecare cutie rămân 2 bomboane.

Împărțirea diferențiată se realizează în felul următor:

• dintre colegii care primesc bomboane din aceeași cutie fiecare coleg primește un număr diferit de bomboane (număr nenul), neexistând doi colegi care primesc număr identic de bomboane din aceeași cutie;
• din fiecare cutie Zeno oferă bomboane unui număr cât mai mare de colegi.
• diferențele în modul dintre numărul de bomboane primite consecutiv de doi colegi sunt distincte două câte două. De exemplu dacă n = 3, iar în cutii se găsesc 14, 23 respectiv 17 bomboane, bomboanele din prima cutie se pot împărți astfel (3, 4, 6, 1), bomboanele din a doua cutie (6, 2, 7, 1, 3, 4), iar bomboanele din a treia cutie se pot împărți astfel (2, 1, 3, 7, 4).

Cunoscând n numărul de cutii și numărul de bomboane din fiecare cutie să se scrie un program care determină:

a) Numărul maxim de colegi care pot primi bomboane, dacă Zeno alege împărțirea frățească.
b) O modalitate de împărțire a bomboanelor din fiecare cutie, dacă se face împărțirea diferențiată.

Pentru următorul an școlar admiterea celor N elevi în liceu se va face pe baza unor evaluări complexe. Fiecare dintre viitorii elevi ai clasei a IX-a va primi, în urma testelor și probelor pe care le va susține, un punctaj (număr natural nenul) cu care va participa la admiterea electronică.

Repartizarea fiecărui elev în clase se face în ordinea înscrierii respectând criteriile:

• Primul elev se repartizează în clasa cu numărul de ordine 1.
• În clasa în care este repartizat un elev nu există, până la momentul repartizării sale, nici un punctaj mai mare decât al său.
• Numărul claselor să fie cât mai mic posibil.

Determinaţi:

1. Punctajul primului elev care nu ar mai putea fi repartizat în prima clasă în condițiile în care toți elevii își doresc să fie repartizați în prima clasă(se aplică doar la cerința 1).
2. Numărul claselor ce se vor forma respectând criteriile.

Despre numărul natural N spunem că are proprietatea okcpp dacă oricum alegem K cifre ale sale vom găsi printre ele cel puţin P cifre distincte (oricare k cel puțin p).

Cerințe

(1) Fiind date numerele naturale K, P, A și B să se calculeze și să se afișeze numărul de numere okcpp din intervalul [A,B].
(2) Fiind date numerele naturale K, P și N să se calculeze și să se afișeze cel mai mic număr okcpp care este mai mare sau egal cu N.

Numim „oglinda” numărului natural nenul a, numărul b, obţinut prin modificarea fiecărei cifre din reprezentarea sa binară, de exemplu pentru a=22(10)=10110(2) se obţine 01001(2)= 9(10)=b.

Cunoscându-se numerele naturale N, K și cele N numere natural nenule, scrieți un program care:

1. Transformă în baza doi termenii şirului dat obţinându-se un nou şir format din alipirea cifrelor binare. Din acest şir se vor determina și afișa, separate prin câte un spațiu, toate reprezentările în baza 10 corespunzătoare secvenţelor alăturate de exact K cifre binare, parcurse de la stânga la drepta. Dacă ultima secvenţă nu are exact K cifre binare, atunci aceasta nu se va mai lua în considerare.
2. Să aplice K transformări asupra şirului iniţial, înlocuind la fiecare pas orice termen cu „oglinda” sa. Asupra termenilor care devin zero nu se vor mai efectua alte operații. După efectuarea celor K transformări, să se determine cea mai lungă secvență de numere care au cifra 1 pe aceeași poziție în reprezentarea lor în baza doi. Dacă sunt mai multe astfel de secvențe având lungimea maximă, se va afișa cea mai din stânga.

În regiunea Ionia a lumii grecești antice, regiune ce corespunde teritoriului actual al Mării Egee, există mai multe insule. Harta mării este reprezentată de o matrice de dimensiuni N•M, având valori de 1 și 0, iar fiecare element din matrice reprezintă o zonă de dimensiune 1•1 din mare. Liniile matricei sunt numerotate de la 1 la N, de sus în jos, iar coloanele de la 1 la M, de la stânga la dreapta. Astfel, colțul din stânga sus al matricei este asociat zonei (1,1), iar colțul din dreapta jos corespunde zonei (N,M).

Un element care conține valoarea 0 reprezintă faptul că în acea zonă se află apă. O insulă este determinată
de un dreptunghi format în totalitate din valori de 1. Se garantează faptul că toate zonele care conțin valoarea 1
formează dreptunghiuri valide și că oricare două insule sunt separate de apă.

Ionienii, fiind oameni practici, doresc construirea unui far-bibliotecă (așezat pe o platformă 1•1), într-o zonă acoperită de apă. Poziția platformei va fi aleasă într-o celulă C astfel încât suma distanțelor dintre toate insulele și C să fie minimă. Distanța dintre o celulă C și o insulă este definită ca fiind minimul dintre distanțele Manhattan dintre C și fiecare celulă care aparține insulei (distanța poate trece atât prin alte insule, cât și prin zone acoperite de apă). Distanța Manhattan dintre două celule aflate pe linia x1 și coloana y1, respectiv pe linia x2 și coloana y2, este definită ca |x1 – x2| + |y1 – y2|, unde |x| reprezintă valoarea absolută a lui x.

Ursul: Bună, cumătră! Da cât peşte ai? Dă-mi şi mie, că tare mi-i poftă!
Vulpea: Ia mai pune-ţi pofta-n cui. Dacă vrei pește, du-te şi-ţi înmoaie coada-n baltă şi vei avea ce să mănânci.
Ursul: Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele.
Vulpea: Alei, cumetre! da’ nu ştii că nevoia te-nvaţă ce nici nu gândeşti? Du-te deseară la baltă și bagă-ţi coada-n apă. Stai pe loc, fără să te mişti, până spre ziuă. Între timp, ia foaia aceasta pe care am scris N numere naturale și până dimineață trebuie să procedezi în felul următor:

• elimini exact două cifre alăturate din fiecare număr scris pe foaie, astfel încât, celelalte cifre rămase după eliminare să formeze, de la stânga la dreapta, cel mai mare număr posibil (de exemplu, din numărul 77196, elimini cifrele 7 și 1 pentru a obține cel mai mare număr posibil 796).
• toate cele N numere obținute la pasul anterior, le lipești unul după altul, în ce ordine vrei tu. Uitându-te de la stânga la dreapta la cifrele numerelor lipite, observi că s-a format un nou număr X. Ai grijă cum procedezi, căci până
  dimineață, atâta pește se va prinde de coada ta cât vei obține tu valoarea lui X.

Ajutați-l pe urs să prindă cât mai mult pește posibil.

Scrieți un program care citește N numere naturale și determină:

1. Cel mai mare număr de eliminări efectuate cu aceleași două cifre alăturate.
2. Cel mai mare număr natural X determinat astfel încât ursul să prindă cât mai mult pește.

Un copil dorește să vopsească ouăle de Paște, având la dispoziție vopsele de culoare roșie, galbenă, verde și albastră. Fiecare culoare va fi reprezentată printr-un singur caracter astfel: 'r' pentru culoarea roșie, 'g' pentru galben, 'v' pentru verde, 'a' pentru albastru. Pentru a vopsi ouăle, le așază în rând, unul după altul. Astfel, o colorare va fi o succesiune de N caractere din mulţimea {'r' , 'g' , 'v','a'}, reprezentând, în ordinea aşezării, culorile celor N ouă.

Numim “roua” o secvență de R caractere cu proprietatea că dintre acestea exact R-1 caractere reprezintă culoarea roșie, iar un caracter reprezintă una dintre celelalte 3 culori. De exemplu secvenţele roua de lungime 3 sunt "grr", "rgr", "rrg", "vrr", "rvr", "rrv", "arr", "rar", "rra" .

Copilul consideră că o colorare este R-frumoasă, dacă oricare R caractere consecutive din colorare formează o secvență roua. De exemplu, pentru N=11 ouă, şirul "arrrvrrrarr" reprezintă o colorare 4-frumoasă.

Cunoscând N, numărul de ouă vopsite, și numărul natural R, scrieți un program care determină și afișează:

1. numărul de secvențe “roua” de lungime R existente în colorarea celor N ouă;
2. numărul total al colorărilor R-frumoase pentru cele N ouă.

Eu sunt fascinată de numerele prime. Consider că numerele prime sunt “scheletul” tuturor numerelor sau “atomii” acestora, pentru că orice număr natural mai mare decât 1 poate fi scris ca un produs de numere prime. Recent am aflat şi alte proprietăţi interesante legate de numerele prime, de exemplu:

1. În şirul Fibonacci există o infinitate de numere prime. Vă mai amintiţi şirul Fibonacci? 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, ... Este şirul în care fiecare termen, exceptând primii doi, se obţine ca suma celor doi termeni care îl precedă.
2. Există numere naturale denumite „economice”. Un număr natural este economic dacă numărul de cifre necesare pentru scrierea sa este mai mare decât numărul de cifre necesare pentru scrierea descompunerii sale în factori primi (adică decât numărul de cifre necesare pentru scrierea factorilor primi şi a puterilor acestora). De exemplu 128 este economic pentru că 128 se scrie cu 3 cifre, iar descompunerea sa în factori primi se scrie cu două cifre (2^7); 4374 este economic pentru că se scrie cu 4 cifre, în timp ce descompunerea sa în factori primi se scrie cu 3 cifre (2*3^7). Observaţi că atunci când un factor prim apare la puterea 1, aceasta nu este necesar să fie scrisă.
3. Multe numere naturale pot fi scrise ca sumă de două numere prime. Dar nu toate. De exemplu, 121 nu poate fi scris
   ca sumă de două numere prime.

Scrieţi un program care citeşte numărul natural n şi o secvenţă de n numere naturale, apoi rezolvă următoarele cerinţe:

1. determină şi afişează câte dintre numerele din secvenţa dată sunt numere prime din şirul Fibonacci;
2. determină şi afişează câte dintre numerele din secvenţa dată sunt numere economice;
3. determină şi afişează câte dintre numerele din secvenţa dată nu pot fi scrise ca sumă de două numere prime.

Șoricelul Remy dorește să depoziteze cubulețele de cașcaval pe care le-a adunat. El a construit un depozit pe o suprafață dreptunghiulară și l-a compartimentat în N*M camere identice. În fiecare cameră șoricelul a depozitat o cantitate de cubulețe de cașcaval (ca în Figura A) și a stabilit că va mânca în fiecare zi câte un cubuleț de cașcaval din fiecare cameră în care există cașcaval. Planul său este stricat de John, șoricelul leneș din casa vecină, căruia nu-i place să-și strângă singur cașcaval, așa că s-a hotărât să fure din depozitul lui Remy. Pentru că John este pasionat de matematică s-a hotărât ca în fiecare seară, după ce vecinul său a terminat de mâncat, să se plimbe prin depozit și să fure tot cașcavalul din camerele în care găsește un număr pătrat perfect de cubulețe de cașcaval. John intră în depozit prin camera din colțul stânga sus, de coordonate (1,1), parcurge prima linie de la prima la ultima coloană, apoi a doua linie de la ultima coloană, până la prima și așa mai departe, până când termină de vizitat toate camerele (ca în Figura B).

Scrieți un program care să determine:

1. Numărul de zile în care se va goli depozitul lui Remy și câte camere va goli John în ziua K.
2. Numărul maxim de camere consecutive golite de acesta într-o zi și ziua în care se va întâmpla acest lucru.

Magazinul de jocuri a lansat cea mai recentă versiune a jocului Z, pentru a-i ajuta pe elevii din clasa a VIII-a să înțeleagă mai bine modul de identificare a coordonatelor unui punct din plan, într-un sistem de axe ortogonale.

Numim semn Z în planul xOy figura obținută cu ajutorul a 4 puncte distincte A(xA, yA), B(xB, yB), C(xC, yC), D(xD, yD), unite ca în fig.1, în care xA = xC , xB = xD , yA = yB , yC = yD.

Pe ecran este afișată o foaie de matematică și sistemul de axe ortogonale xOy. Succesiv, apar coordonatele întregi ale
unor puncte din plan. Jucătorul trebuie să marcheze pe foaie fiecare punct și să traseze un segment care să unească
punctul (cu excepția primului punct marcat) cu cel marcat anterior.

În exemplul din fig.2 au fost marcate succesiv punctele: (-8,4), (-5,6), (-2,6), (1,6), (-2,2), (-5,-2), (-5,2), (1,2), (-5,-2), (1,-2), (-1,2), (2,6), (-1,2), (1,-2). Se observă că punctele se pot repeta.

La sfârșitul jocului, jucătorul trebuie să numere de câte ori a trecut prin originea sistemului de coordonate O(0,0) și care este numărul maxim al semnelor Z distincte, formate cu puncte marcate.

Cunoscându-se n (numărul de puncte afișate succesiv pe ecran) și coordonatele celor n puncte din plan, să se scrie un program care determină:

1. Numărul de treceri prin originea sistemului de coordonate.
2. Numărul maxim al semnelor Z distincte, formate cu puncte marcate.

Pe Marte s-au descoperit N marțieni, identificați de către oamenii de știință de pe Pământ prin numerele de la 1 la N. Cercetările au dovedit că ADN-ul oricărui marțian X este format din mulțimea factorilor primi din descompunerea lui X.

Se știe că marțianul cu numărul de ordine Y îl moștenește pe marțianul cu numărul de ordine X dacă ADN(X) este inclus în ADN(Y), adică mulțimea factorilor primi ai lui X este inclusă în mulțimea factorilor primi ai lui Y.

Trebuie să specificăm că se pot întâlni situații extreme în care X îl moștenește pe Y dar și Y îl moștenește pe X, atunci când cei doi marțieni au ADN-urile egale.

Realizați un program care, considerând mulțimea celor N marțieni, determină numărul de perechi de marțieni (Y, X) pentru care Y îl moștenește pe X, unde 1 ≤ X ≤ N și 1 ≤ Y ≤ N.

Pe o foaie de matematică cu N pătrățele orizontale (pe aceeași linie) și M pătrățele verticale (pe aceeași coloană), Alex a pictat nave. Definim o navă linie (L) ca un set de pătrățele umbrite, consecutive pe un rând al foii de matematică. Definim o navă coloană (C) ca un set de pătrățele umbrite, consecutive pe o coloană a foii de matematică. Dimensiunea unei nave este egală cu numărul de pătrățele din care este formată. O navă formată dintr-un singur pătrățel nu este nici linie, nici coloană. Navele pot avea diferite dimensiuni. Două nave diferite nu se ating pe laturi sau colțuri, nu se suprapun și nu au pătrățele comune. Pe foaia de matematică sunt pictate doar nave de cele 3 tipuri: navă linie (L), navă coloană (C) sau navă pătrățel.

Cunoscându-se M, N și pictura lui Alex, scrieți un program care să determine:

1. Numărul de nave formate doar dintr-un singur pătrățel;
2. Numărul de nave linie și numărul de nave coloană, precum și dimensiunile acestora.

Se consideră harta universului ca fiind o matrice cu 250 de linii și 250 de coloane. În fiecare celulă se găsește o așa numită poartă stelară, iar în anumite celule se găsesc echipaje ale porții stelare. La o deplasare, un echipaj se poate deplasa din locul în care se află în oricare alt loc în care se găsește o a doua poartă, în cazul nostru în orice altă poziție din matrice. Nu se permite situarea simultană a mai mult de un echipaj într o celulă. La un moment dat un singur echipaj se poate deplasa de la o poartă stelară la alta.

Dându-se un număr p (1<p<5000) de echipaje, pentru fiecare echipaj fiind precizate poziția inițială și poziția finală, determinați numărul minim de deplasări necesare pentru ca toate echipajele să ajungă din poziția inițială în cea finală.

Se dă un şir de n numere naturale nenule x1, x2, …, xn şi un număr natural m. Să se verifice dacă valoarea expresiei
este un număr natural. În caz afirmativ să se afișeze acest număr descompus în factori primi.

Fiind date numărul n al numerelor dintr-un şir şi numerele din şir, să se determine:
1) divizorii celui mai mare număr din şir, inclusiv 1 şi el însuşi;
2) numerele prime din şir;
3) numerele care sunt divizori ai tuturor numerelor din şir.

Vlad a inventat un nou joc. Jocul conţine N standuri aşezate în linie dreaptă. Fiecare stand are o etichetă pe care este scris un număr natural. Eticheta este considerată corectă dacă numărul îndeplineşte următoarele două condiţii:

• conține atât cifre pare, cât și cifre impare;
• începe cu cifrele impare așezate în ordine crescătoare, urmate de cifrele pare în ordine descrescătoare.

Pentru jocul său, Vlad a construit robotul reparator care ştie să verifice numere şi să le repare, dacă este necesar. Robotul reparator se deplasează în linie dreaptă și se opreşte pe rând la fiecare dintre cele N standuri. La fiecare stand, robotul verifică eticheta şi dacă nu este corectă, o „repară”. Pentru a repara eticheta, robotul aranjează cifrele impare în ordine crescătoare, apoi, în continuare, aranjează cifrele pare în ordine descrescătoare; dacă eticheta nu conţine nicio cifră impară, cea mai mare cifră pară o înlocuieşte cu 9 ; dacă eticheta nu conţine nicio cifră pară, cea mai mică cifră impară o înlocuieşte cu 0 . Deplasarea de la un stand la altul durează t secunde, verificarea etichetei unui stand durează v secunde, iar repararea acesteia durează r secunde. Cursa robotului se încheie după ce robotul a verificat toate cele N standuri şi a reparat etichetele incorecte.

Scrieţi un program care citeşte numărul N de standuri, timpul (ora h , minutul m , secunda s) când robotul ajunge la primul stand, timpii t , v și r cu semnificaţia din enunţ şi etichetele standurilor și care rezolvă următoarele cerințe:

1. calculează şi afişează timpul (ora, minutul şi secunda) când robotul a încheiat verificarea tuturor celor N standuri şi repararea etichetelor incorecte;
2. repară (unde este necesar) etichetele standurilor şi afişează etichetele celor N standuri la final.

Fiind dat un șir de numere, numim secvenţă a acestuia o parte dintre termenii şirului luaţi de pe poziţii consecutive. Denumim platou al acestui şir o secvenţă formată din valori identice. Lungimea unui platou este egală cu numărul de elemente care îl formează.

Asupra unui şir se poate efectua următoarea operaţiune:

1. se extrage un platou la alegere;
2. se inserează platoul extras la pasul anterior într-o poziţie la alegere din şirul rezultat după extragere.

Să se scrie un program care citește un șir de n numere naturale din intervalul [0,5000000] și un număr k și determină:

1. lungimea maximă a unui platou care poate să apară în şir în urma efectuării operaţiunii de mai sus de maxim k ori
2. elementul din care este format platoul obținut după cele k operațiuni

La concursul de patinaj artistic din acest an s-au înscris n concurenţi. După înscriere, participanţilor li se asociază coduri numerice distincte aparţinând mulţimii primelor n numere prime.

Pentru a stabili ordinea intrării în concurs, concurenţii sunt aşezaţi în cerc, după care se procedează astfel:

• primul participant în concurs este cel situat pe poziţia 1
• pentru alegerea celorlalţi, se parcurge circular lista de concurenţi, alegând din k în k, câte un unul, până la repartizarea tuturor.

Regulamentul prevede ca participanţii să intre în concurs în ordinea crescătoare a codurilor lor.

Cunoscând numărul n de concurenţi precum şi numărul k folosit la repartizarea concurenţilor în concurs, se cere să se determine şirul codurilor asociate concurenţilor, astfel încât intrarea lor în concurs să se facă conform regulamentului.

Petrică, tânăr licean în clasa a IX-a, a primit în dar de la părinţii săi un cont bancar pentru micile sale cheltuieli curente. El este pasionat de Internet Banking şi îşi verifică cu grijă toate tranzacţiile efectuate. Pentru creşterea securităţii tranzacţiilor online, banca îi furnizează lui Petrică un număr pe care el va trebui să îl modifice, obţinând un număr TAN – număr de autentificare a tranzacţiei (transaction authentication number). Regula de obţinere a numărului TAN este următoarea: se formează cel mai mic număr par din toate cifrele numărului furnizat de bancă.

Cunoscând numărul n furnizat de bancă, să se determine numărul TAN obţinut de Petrică.

Marius este pasionat de pătrate perfecte. Se numeşte pătrat perfect un număr de forma x 2 (unde x este număr natural).

Într-o matrice T cu n linii şi m coloane, Marius a scris numere naturale nenule. Apoi construieşte o altă matrice NR, tot cu n linii şi m coloane. Elementul NR[i][j] = numărul de perechi de pătrate perfecte a căror diferenţă este egală cu T[i][j] (1≤i≤n, 1≤j≤m).

Cunoscându-se numerele n, m şi matricea T, să se afişeze matricea NR.

Cristina şi Alina sunt eleve în clasa a V-a şi sunt foarte bune prietene. Le place ca în pauze să se provoace reciproc cu câte o problemă. De data aceasta, e rândul Cristinei să propună o problemă Alinei. Ea îi cere ca dintr-un set de mai multe numere naturale să le găsească pe cele centrale. Bineînţeles că mai întâi îi explică prietenei sale ce este un număr central: un număr care are proprietatea ca, după eliminarea primei şi a ultimei cifre, se obţine un nou număr care conţine numai cifre egale între ele. De exemplu, numărul 67771 este număr central pentru că, eliminând prima şi ultima cifră, se obţine numărul 777 care are toate cifrele egale între ele. Alina, care între timp a învăţat să programeze, intră imediat în jocul Cristinei, ştiind că va afla imediat rezultatul corect la problema propusă de prietena ei.

Având la dispoziţie un set de numere pe care le primeşte pentru verificare, Alina trebuie să spună câte dintre acestea sunt numere centrale.

Adrian participă la o expediţie, împreună cu colegii lui. La un moment dat, copiii descoperă, lângă un copac, 5 tăbliţe vechi. Primele 4 tăbliţe sunt inscripţionate complet. Prima tăbliţă conţinea textul : “Grupa 1 conţine numărul 1”, a doua tăbliţă avea textul : „Grupa 2 conţine numerele 2 şi 3”, a treia tăbliţă avea textul: „Grupa 3 contine numerele 4,5 şi 6” , a patra tăbliţă avea textul: „Grupa 4 conţine numerele 7,8,9 şi 10.” Pe următoarea tăbliţă găsită era înscris un singur număr, celelalte numere şi numărul grupei erau şterse. Adrian le solicită colegilor lui să descopere ce grupă era scrisă pe a cincea tabliţă găsită.

Descoperiţi regula de inscripţionare a tăbliţelor şi pentru numărul găsit pe a cincea tăbliţă, determinaţi din ce grupă face parte.

Nicoleta este pasionată de cifre. Fiind într-o bibliotecă, s-a întrebat dacă luând n cărţi din bibliotecă, cu cifrele cu care sunt numerotate paginile celor n cărţi, poate forma un număr care citit de la stânga la dreapta este identic cu cel citit de la dreapta la stânga (un palindrom).

Cunoscându-se numrul n de cărţi şi numărul p de pagini ale fiecărei cărţi să se determine dacă cu cifrele cu care sunt numerotate paginile cărţilor se poate forma un palindrom.

În portul Constanţa sunt ancorate două vapoare pline cu marfă. Ele fac curse repetate către două destinaţii diferite. Se ştie că primul vapor ajunge la destinaţia stabilită după un număr X de săptămâni, iar al doilea vapor după un număr Y de săptămâni. Drumul înapoi ia acelaşi timp.

Ilinca şi verişoara ei Daria, merg la un curs de gătit. Ilinca a făcut o prăjitură cu N straturi, iar Daria a făcut o prăjitură cu M straturi, straturile prăjiturilor fiind aşezate unul după altul pe orizontală şi având diverse culori. E posibil ca unele straturi din prăjitură să aibă aceeaşi culoare.

Ilinca a observat că dacă ar tăia prăjitura ei la capete ar putea obţine o prăjitură la fel ca prăjitura Dariei. Ilinca spune că astfel „extrage” din prăjitura ei prăjitura Dariei. La o extragere, Ilinca taie întotdeauna un număr minim de straturi din partea stângă (straturi pe care le mănâncă imediat) şi câte straturi sunt necesare în partea dreaptă pentru a obţine o prăjitură identică cu prăjitura Dariei. Prăjitura extrasă o aşază pe o farfurie şi continuă „extragerile” din bucata rămasă în partea dreaptă.

Scrieţi un program care să citească numerele naturale N şi M (reprezentând numărul de straturi din prăjitura Ilincăi respectiv Dariei) şi a1,a2,...,aN şi b1,b2,...,bM (reprezentând culorile straturilor din prăjitura Ilincăi respectiv din prăjitura Dariei) şi care să determine:

a) numărul de straturi pe care le taie Ilinca din capătul din stânga şi numărul de straturi pe care le taie din capătul din dreapta la prima extragere;
b) numărul de prăjituri identice cu prăjitura Dariei care se vor afla pe farfurie, după efectuarea tuturor extragerilor;
c) numărul maxim de prăjituri la fel ca prăjitura Dariei care pot fi obţinute din prăjitura Ilincăi dacă aceasta ar rearanja straturile prăjiturii ei într-o ordine convenabilă.

Paul dorește să învețe cum să programeze un robot. Pentru început s-a gândit să construiască un robot format dintr-un mâner, 10 butoane aranjate circular şi un ecran. Pe butoane sunt scrise, în ordine crescătoare, cifrele de la 0 la 9, ca în figură.

La banca Moretime, moneda este Time-ul. Cei n clienţi ai băncii au conturi identificate prin valori naturale nenule, distincte două câte două. La deschiderea contului, fiecare client a depus un fond de siguranţă reprezentat printr-un număr natural nenul (cantitatea de Time aferentă contului, ce poate fi folosită de bancă, pentru urgenţe majore). Un client al băncii este considerat premium dacă numărul său de cont începe şi se termină cu aceeaşi cifră nenulă.

Factorialul unui număr natural nenul n, notat n!, se defineşte ca fiind produsul numerelor naturale de la 1 la n. Una dintre modalităţile de reprezentare a factorialului este prin enumerarea factorilor primi pe care îi conţine şi a exponenţilor acestora.

Un număr natural se numeşte “număr xyz” dacă are x cifre, prima cifră a sa este egală cu y şi următoarele cifre sunt egale cu z.

Scrieţi un program care să determine “numărul xyz” pentru x y z numere naturale date.

Împaratul Persiei, Seram dă de ştire în toată împăraţia sa, că vrea să-şi aleagă vistiernic care să-i administreze averea. El precizează că visteria palatului are n încăperi numerotate cu numere naturale diferite de 0. Suma de bani pe care o are în aceste încăperi este egală cu produsul numerelor cu care sunt numerotate incăperile visteriei. De asemenea împăratul dă de ştire că va alege pe acel supus vistiernic, care ştie să calculeze în câte zerouri se termină numărul ce reprezintă averea sa.

Centrul de meteorologie dintr-o ţară îndepărtată, aflată aproape de Polul Nord, doreşte să stabilească modul în care încălzirea globală afectează temperaturile din acea ţară. Ei notează pe parcursul a N zile consecutive temperaturile maxime zilnice şi sunt interesaţi să determine cea mai lungă perioadă continuă de timp în care temperaturile înregistrate în zile consecutive au alternat ca semn.

Fiind dat un număr natural, efectuând suma pătratelor cifrelor numărului dat, apoi repetând însumarea pătratelor cifrelor pentru numerele obţinute ca rezultat, la un moment dat se obţine una dintre valorile 1 sau 4.

Dat un set de numere naturale, să se determine pentru fiecare dintre ele, numărul de repetări ale calculului sumei pătratelor cifrelor până la obţinerea rezultatului 1 sau 4.

Se consideră o succesiune de numere naturale a[1] a[2] ... a[N]. Cu aceste numere se construieşte un şir de caractere astfel: pentru fiecare număr a[i] din şir (i=1, 2, ..., N) se scrie mai întâi numărul de cifre ale lui a[i], apoi cifrele lui a[i].

Scrieţi un program care pe baza şirului de caractere să determine câte numere sunt în succesiune, precum şi descompunerea în factori primi a produsului numerelor din succesiune.

Fie un labirint reprezentat ca o matrice pătratică cu n linii (numerotate de sus în jos de la 1 la n) şi n coloane (numerotate de la stânga la dreapta de la 1 la n). Elementele matricei pot fi 0 (semnificând culoar de trecere) sau 1 (semnificând zid). Un roboţel se mişcă prin labirint după un anumit traseu, specificat ca o succesiune de direcţii de mişcare.

Pe o platformă sunt montate pe poziții consecutive n bare verticale de lățime 1cm. Vom presupune că platforma este mărginită față/spate de ziduri transparente de înălțime infinită. Cantitatea de apă ce poate fi reținută într-o unitate de volum (1cm x 1cm x 1cm) este de 1 litru. Determinați cantitatea de apă reținută.

Se consideră un număr natural k și două tablouri unidimensionale A și B, cu n respectiv m elemente, numere întregi, sortate crescător. Să se afișeze primele k perechi de numere de sumă minimă. Fiecare pereche conține un număr din A, un număr din B.

Se consideră o autostradă dispusă în linie dreaptă având N puncte de acces (intrare şi ieşire). În fiecare punct de acces există containere pentru colectarea deşeurilor, toate containerele au aceeaşi capacitate şi în fiecare punct de acces pot fi mai multe astfel de containere. Firma care asigură curăţenia dispune de un singur mijloc de transport al containerelor. Acest mijloc de transport poate încărca exact un număr K de containere. Accesul mijlocului de transport pe autostradă se face cu restricţii pentru a nu perturba traficul şi din acest motiv trebuie ca la fiecare acces pe autostradă să fie colectate exact atâtea containere cât este capacitatea maşinii, dar dintr-un punct de colectare trebuie să ia exact un container, deci dacă se intră pe autostradă la punctul de acces P, unde P≤N-K+1, atunci trebuie să ia containere de la punctele de acces numerotate cu P, P+1, P+2,…, P+K-1, în aceste puncte de acces scade cu 1 numărul containerelor rămase. Firma trebuie să găsească toate valorile posibile pentru K astfel încât să poată colecta toate containerele.

Se cere să se găsească toate valorile posibile pentru K astfel încât să fie adunate toate containerele.

Se consideră N puncte din plan, având coordonate numere naturale, relativ la un reper cartezian XOY, oricare două puncte fiind distincte. Să se determine:

1) Numărul maxim de puncte care au aceeași abscisă.
2) Numărul triunghiurilor care se pot desena respectând următoarele condiții:

• au toate vârfurile în puncte dintre cele date;
• au o latură paralelă cu OX;
• nu au laturi paralele cu OY;

Se consideră un tablou cu N linii şi N coloane (numerotate de la 1 la N) care conţine valoarea 1 în fiecare dintre cele NxN celule. Valorile din tablou pot fi modificate prin aplicarea a două operații codificate astfel:

• L nr, prin care se schimbă simultan toate semnele numerelor din linia cu numărul nr.
• C nr, prin care se schimbă simultan toate semnele numerelor din coloana cu numărul nr.

Cerințe:

1) Dându-se o succesiune de K operații (L nr sau C nr) asupra liniilor/coloanelor tabloului inițial (în care toate celulele conțin valoarea 1) să se determine numărul valorilor pozitive din tablou la finalul executării celor K operații.
2) Să se determine numărul minim de operații L nr sau C nr, care, aplicate tabloului inițial, îl modifică astfel încât tabloul obținut să conțină exact Z valori negative.

Ștefan a împlinit 15 ani. Fiind un pasionat membru al Clubului de Robotică, familia i-a dăruit de ziua lui foarte mulți roboți, fiecare dotat cu o armă de o anumită putere. El a așezat toți roboții în jurul său, pe circumferința unui cerc imaginar, în sensul acelor de ceasornic. Aceste dispozitive inteligente pot comunica între ele, unindu-și puterile armelor.

Cunoscând numărul de roboți, precum și puterea fiecăruia, să se scrie un program care determină:
1. Dimensiunea celei mai lungi secvențe de roboți pentru care puterile armelor lor formează un șir strict crescător.
2. O aranjare a roboților pe cerc, astfel încât suma produselor de câte două puteri vecine să fie maximă. Dacă există mai multe modalităţi de aranjare astfel încât să se obţină aceeaşi sumă maximă, se va determina cea minimă din punct de vedere lexicografic.

Se consideră aranjamentul piramidal de numere cunoscut și sub denumirea de triunghiul lui Pascal. În vârful și pe marginile laterale ale piramidei se află numărul 1. Restul numerelor din acest triunghi se formează ca suma celor două numere de deasupra. Definim un tripas(r,c,L) ca fiind un triunghi echilateral de numere din interiorul triunghiului lui Pascal, pentru care se precizează poziția (r, c) a vârfului și L, lungimea laturii (r=rând, c=coloană, L=lungime latură). Exemplu: tripas(3,1,4) – reprezintă triunghiul de numere cu vârful poziționat pe rândul al treilea, primul element și care are lungimea laturii de 4 elemente, adică numerele (1), (1,3), (1,4,6), (1,5,10,10) – scrise de sus în jos și de la stânga la dreapta. Pe figura de mai sus, tripas(3,1,4) are elementele încadrate în dreptunghiuri. Notăm cu S suma elementelor unui tripas(r,c,L).

În Japonia trenurile pot suporta un număr de vagoane și marfă. Toate vagoanele au încărcături egale. Calculați încărcătura din fiecare vagon.

Costică este alergător la un maraton. El parcurge un traseu sub forma unei matrice cu n linii şi m coloane linie cu linie şi pe fiecare linie, de la stânga la dreapta. Matricea conţine numere naturale.

Dacă Costică întâlneşte un număr prim, el este penalizat, fiind trimis pe linia şi coloana anterioară, iar dacă acesta întâlneşte un număr perfect, poate avansa pe linia şi coloana următoare. Dacă mişcarea pe linie şi pe coloană depăşeşte limitele matricei, atunci se va efectua numai mişcarea care nu trece de aceste limite sau nu se va efectua nici o mişcare.

Afişaţi timpul t în care parcurge Costică traseul, ştiind că deplasarea dintr-un element al matricei în oricare altul durează o secundă, iar fiecare penalizare sau avansare durează o secundă.
Penalizările sau avansările care nu schimbă poziţia lui Costică durează tot o secundă.

Un număr este perfect dacă suma cifrelor lui este un număr prim.

Dacă un număr este şi prim şi perfect, atunci el va fi considerat prim.

După penalizare sau avansare, numerele prime sau perfecte îşi pierd proprietățile.

2 numere puse în aşa fel încât rezultatul aX – aY să fie divizibil cu n. X și Y sunt numerele de pe inelele porumbeilor pe care îi va trimite la concurs.

Se consideră o matrice A având N linii și N coloane. Elementele acesteia aparțin mulțimii {0,1,2}. Pe fiecare linie și pe fiecare coloană valorile elementelor sunt dispuse crescător.

Fie două elemente din matrice situate pe linia i1 și coloana j1 respectiv i2 și j2,unde i1≤i2 și j1≤j2. O submatrice a lui A, având colțurile stânga-sus şi dreapta-jos în (i1,j1) și (i2,j2), este formată din toate elementele situate pe linii cuprinse între i1 și i2, inclusiv, și coloane între j1 și j2, inclusiv. Numim submatrice constantă o submatrice a matricei A, având toate elementele egale.

Realizați un program care determină numărul maxim K de elemente pe care îl are o submatrice constantă a lui A și numărul submatricilor constante formate din K elemente.

Să ne imaginăm faptul că la un anumit liceu există doar două clase per generație: una de Real și una de Uman. În prezent au loc înscrierile pentru clasa a IX-a. Cele două clase au fiecare câte M locuri disponibile, atât la Real, cât și la Uman. Dacă lista de elevi înscriși la o anumită clasă conține mai mult de M elevi, vor fi admiși acei M elevi care au notele cele mai mari. Ambele clase au deja M elevi înscriși, iar pentru fiecare se știe nota cu care a fost înscris la clasa respectivă.

Mai există însă N elevi, singurii încă neînscriși, care sunt privilegiați în acest proces (fiindcă au terminat gimnaziul la acest liceu). Privilegiul lor constă în următorul fapt: ei se pot înscrie acum, după ce înscrierile publice au fost încheiate, și se cunosc notele de înscriere la ambele clase. Fiecare din cei N elevi are câte două note: nota cu care ar fi înscris la Real și nota cu care ar fi înscris la Uman (acestea pot fi diferite, deoarece examenele de admitere de la cele două clase diferă). Fiecare din cei N elevi va alege să se înscrie în maxim o clasă. Ei își vor coordona alegerile astfel încât să maximizeze numărul de elevi admiși. Deoarece calculele devin destul de complicate, aceștia s-ar putea folosi de ajutorul vostru. Ei doresc răspunsul la două întrebări.

(1) Care este numărul maxim de elevi privilegiaţi care pot fi admiși dacă se pune restricția suplimentară ca toți elevii privilegiați admiși să fie admiși la aceeași clasă?
(2) Care este numărul maxim de elevi privilegiaţi care pot fi admiși dacă aceștia se pot înscrie la clase diferite?

Cu toții știm că popcornul este o adevărată delicatesă culinară. În pregătirile tale pentru lotul de anul acesta (și pentru petrecerile de după), ai făcut comandă de N tipuri de floricele de porumb pentru microunde. Fiecare tip are asociate 3 valori:

• A[i] = Timpul (în secunde) la care orice floricică de acel tip “pocnește”;
• B[i] = Timpul (în secunde) la care orice floricică de acel tip “se arde”;
• C[i] = Cantitatea (în floricele) a respectivului tip.

Mai ai la dispoziție M pungi pentru floricele de unică folosință de capacitate foarte mare (practic, infinită) și un cuptor cu microunde. Cum, bineînțeles, nimănui nu îi plac floricelele nefăcute sau cele arse, îți dorești să le partiționezi convenabil în cele M pungi și apoi să le introduci pe rând în cuptorul cu microunde, setându-i un timp de preparare prep[i] corespunzător, astfel încât după cele M tranșe să obții cât mai multe floricele comestibile.

Formal, o floricică de tipul i introdusă în punga j , setată la timpul (în secunde) de preparare prep[j] este comestibilă dacă și numai dacă A[i] ≤ prep[j] < B[i].

Fiind date cele N tipuri de floricele și numărul de pungi disponibile, trebuie să găsești o partiție convenabilă și timpii optimi de preparare pentru fiecare pungă, astfel încât la final să obții numărul maxim de floricele comestibile, pe care să îl afișezi în fișierul de ieșire. Prea ușor!

Pe o zonă în formă de dreptunghi cu laturile de lungimi N și M se găsesc NxM pătrate de latură 1. În centrul fiecărui pătrat se găsește înfipt câte un ac de grosime neglijabilă. Fiecare ac este descris de înălțimea sa. Această zonă se poate reprezenta ca un tablou bidimensional de dimensiuni N și M, iar fiecare element din matrice reprezintă înălțimea (număr natural nenul) fiecărui ac. În centrul pătratului (N,M) există o cameră de luat vederi de ultimă generație, mobilă, care se poate roti cu 360⁰ în orice plan, situată la nivelul solului. Dimensiunile camerei sunt neglijabile.

Pentru direcția N, camera va vedea acul de coordonatele (3,4) – în totalitate, iar acul (2,4) se va vedea doar parțial . Acul (1,4) nu se vede pentru că este acoperit total de (2,4). În direcția V, camera va vedea doar acul (4,3), deoarece (4,2) și (4,1) sunt acoperite total de (4,3). Pentru celelalte direcții se vor vedea parțial sau în totalitate acele (3,3), (3,2), (3,1), (2,3), (1,3), (2,2), (2,1), (1,2). Acul (1,1) nu se vede din cauza acului (2,2), care îl acoperă total. Acul (2,2) se vede doar parțial, pentru că o parte din el este acoperit de acul (3,3).

1. Câte ace vede camera de luat vederi dacă se poate roti în plan vertical, doar în direcțiile N și V?
2. Câte ace vede camera de luat vederi dacă se poate roti în orice plan și în orice direcții?

Acum iarna s-a terminat și, apropiindu-se sezonul de vară, gospodarii din orașul de pe malul fluviului doresc să pregătească faleza pentru a primi cum se cuvine turiștii. Faleza este sub formă dreptunghiulară cu lungimea de n metri și lățimea de 2 metri. În toamnă ea era pavată cu 2*n dale pătrate cu latura de un metru, lipite una de alta și care acopereau complet zona falezei. În urma iernii grele, unele dale s-au deteriorat și acum se dorește înlocuirea lor.Cum de multe ori oamenii fac treaba doar “pe jumătate”, gospodarii au hotărât să cheltuie cât mai puțin pentru reamenajarea falezei, așa că au decis că nu trebuie neapărat să înlocuiască toate dalele deteriorate, ci doar un număr minim dintre acestea astfel încât să fie posibil să se parcurgă faleza de la un capăt la altul pășind doar pe dale bune (nedeteriorate). De pe o dală pe alta se poate păși doar dacă ele au o latură comună.

Scrieţi un program care să determine numărul minim de dale deteriorate ce trebuie înlocuite astfel încât faleza să
poată fi parcursă de la un capăt la altul.

În timpul activităților din “Săptămâna Altfel” elevii clasei a VII-a doresc să ajute la organizarea cărților din biblioteca școlii. Fiecare carte este etichetată cu un cod care este exprimat printr-un un șir de caractere distincte. Acestea pot fi cifrele 0, 1,..,9 și primele zece litere mici ale alfabetului englez a, b,..,j. Codul identifică în mod unic fiecare carte, adică nu vor exista două cărți cu același cod, dar şi genul literar din care acestea face parte. Cărțile din acelaşi gen literar au codul de identificare format din aceleaşi caractere, distincte, dispuse în altă ordine.

Numim coduri pereche două coduri de identificare care au același număr de caractere și care diferă printr-un
caracter. De exemplu, codurile 42a8 și 2c8a sunt coduri pereche. Pe de altă parte, codurile 42a8 și 248a,
respectiv 42ab și 248c, nu sunt coduri pereche.

Fiind dat șirul celor N coduri de identificare, scrieţi un program care să rezolve următoarele cerinţe:

1. determină numărul de cărți din cel mai numeros gen literar și numărul de genuri literare care au acest număr maxim de cărți.
2. determină numărul de coduri, din șirul celor N, care sunt coduri pereche cu ultimul cod din șir

Scrat și Scratte sunt două veverițe devoratoare de ghinde. Ele trăiesc într-un stejar înalt și culeg ghinde din cele N ramuri ale acestuia. Veverițele vor organiza un concurs: cine culege cele mai multe ghinde în K ture. Într-o tură,
fiecare veveriță se va deplasa de la vizuină până la o ramură a stejarului, de unde va culege cât mai multe ghinde, dar
nu mai mult de M ghinde, după care va reveni în vizuină. Veverițele vor efectua alternativ fiecare câte K ture, prima
care începe fiind Scratte.

Supărat că la concurs nu va începe primul, Scrat decide să se antreneze separat și să vadă câte ghinde ar culege în K
ture, dacă ar fi singur

Să se realizeze un program care determină:

1. Câte ghinde culege Scrat în timpul antrenamentului;
2. Câte ghinde a cules fiecare veveriță pe durata concursului.

Avem o jucărie formată din NxN pătrate de latură 1 dispuse ca într-o matrice cu N linii și N coloane. Liniile și coloanele matricei sunt numerotate de la 1 la N, iar N este mereu impar. Pătrățelele pot fi albe și le vom codifica 0, sau negre și le codificăm 1. Împărțim matricea în zone concentrice astfel: zona 1 este formată din linia 1, coloana N, linia N și coloana 1; zona 2 este formată din linia a doua, coloana N-1, linia N-1, coloana 2 etc. Sunt [N/2] astfel de zone. În mijlocul matricei este, evident, un singur element, N fiind impar. Asupra oricărei zone putem aplica o operație de rotire, doar spre stânga.

Dată fiind codificarea jucăriei, precum și “lungimea” maximă permisă pentru o rotire în oricare zonă, să se determine numărul de posibilități de a aplica rotiri asupra zonelor așa încât să rezolvăm jucăria. Evident, unei zone i se poate aplica o singură rotire, de lungime cuprinsă între 0 și valoarea maximă permisă.

Se consideră un șir de N numere naturale nenule ordonate crescător a[1]≤a[2]≤…≤a[N]. În legătură cu acest șir de numere ne interesează perechile de poziții (i,j) cu 1≤i<j≤N și a[i]≠a[j] sau ne interesează suma elementelor anumitor secvențe.

Se cere să se scrie un program care să citească un număr C reprezentând tipul cerinței, un șir de N numere naturale nenule ordonate crescător a[1]≤a[2]≤...≤a[N] și T perechi de numere naturale (p[k],q[k]) cu 1≤p[k]<q[k]≤N și 1≤k≤T și apoi:

(1) Dacă C=1, atunci trebuie să se determine pentru fiecare pereche dată de numere naturale (p,q) suma a[p]+a[p+1]+...+a[q].
(2) Dacă C=2, atunci trebuie să se determine pentru fiecare pereche dată de numere naturale (p,q) numărul de perechi (i,j) care respectă simultan condițiile p≤i<j≤q și a[i]≠a[j].

Se consideră două șiruri de numere naturale, ambele de lungime n, a=(a[1],a[2],...,a[n]) și b=(b[1],b[2],...,b[n]). Se știe că elementele din cele două șiruri sunt numere naturale, nu neapărat distincte, din mulțimea {1,2,…,n}. Cu cele două șiruri se poate face următoarea operație: se aleg doi indici i și j, cu 1≤i≤j≤n, apoi prin interschimbarea secvențelor a[i],a[i+1],...,a[j] cu b[i],b[i+1],...,b[j] se obțin șirurile:

• a[1], a[2], ...,a[i-1], b[i],b[i+1],…, b[j], a[j+1],a[j+2], …, a[n] și
• b[1], b[2], ...,b[i-1], a[i], a[i+1],…, a[j], b[j+1],b[j+2], …, b[n].

Dacă măcar unul din șirurile obținute este permutare a mulțimii {1,2,…,n}, atunci spunem că s-a obținut un mixperm.

Să se determine în câte moduri se poate obține un mixperm.

Dorel și-a achiziționat o fermă cu n plantații și o mașină de transport cu o capacitate c, pentru transportul de îngrășăminte la toate plantațiile. Îngrășămintele se află într-un depozit, în cantitate suficientă pentru scopul propus. Plantațiile și depozitul sunt dispuse sub forma unui cerc. Există drumuri doar între plantația i și plantația i+1 (1≤i≤n-1), precum și între depozit și plantația 1 și depozit și plantația n, ca în figură.

La o plantație i se poate ajunge de la depozit trecând prin plantațiile 1, 2,…, i-1 sau prin plantațiile n, n-1, …, i+1, alegerea făcându-se în funcție de traseul cel mai scurt. Se cunosc aceste distanțe, precum și cantitatea de îngrășăminte necesară pentru fiecare plantație. La fiecare încărcare, Dorel ia din depozit exact cantitatea c. Dorel vrea să-și organizeze bine munca la fermă și să consume cât mai puțină benzină prin alegerea celor mai scurte trasee de parcurs. Plantațiile trebuie să fie aprovizionate obligatoriu în ordinea următoare: mai întâi plantația 1, apoi plantația 2, plantația 3,…, plantația n. În plus, și-a propus să încarce o nouă cantitate de îngrășământ doar după ce a folosit toată cantitatea încărcată anterior. Transportarea îngrășămintelor pe plantații se face deci, începând cu plantația 1. După ce se transportă toată cantitatea necesară pentru această plantație, se trece la plantația 2, și tot așa în ordine la 3, 4 etc. până se deservește ultima plantație. Dacă după ce s-au transportat îngrășămintele necesare pentru plantația i în mașină au mai rămas încă îngrășăminte, acestea trebuie utilizate în continuare pentru alte plantații, alese în ordinea impusă (începând cu plantația i+1, apoi i+2 etc.), până se epuizează toată cantitatea transportată de mașină. Astfel, dacă de la plantația i trebuie să ajungă la plantația i+1, va alege cel mai scurt traseu dintre traseul direct de la plantația i la i+1 și traseul care trece prin plantațiile i-1, i-2, …, 1, depozit, n, n-1, …, i+1. La final, mașina trebuie să se întoarcă la depozit, goală sau cu cantitatea rămasă după aprovizionarea cu îngrășăminte a plantației n.

Ajutați-l pe Dorel să calculeze distanța parcursă pentru a transporta îngrășăminte la toate cele n plantații, conform cerințelor.

Aflaţi dacă N este divizibil cu 2 la puterea X şi dacă N este divizibil cu 5 la puterea X.

Determinati lungimea maximă a unui platou care poate să apară în şir în urma efectuării operatiunilor de maxim k ori sau elementul din care este format platoul.

Cu ocazia Olimpiadei Naţionale de Informatică, toate drumurile care duceau la Roma, duc acum la Braşov. Drumarii, sub atenta îndrumare a lui Dorel, s-au întrecut pe sine şi s-au hotărât să monteze borne “kilometrice” din 100 în 100 metri. Peste noapte însă, din motive paranormale, unele borne au dispărut. Cunoscând numerele de pe bornele rămase pe fiecare drum spre Braşov, să se determine, pentru fiecare drum, un set de borne dintre cele care lipsesc astfel încât suma numerelor de pe borne să fie divizibilă cu 2017.

Pentru fiecare număr A trebuie să găsiți cel mai mare K cu proprietatea că există un șir B de numere naturale, nu neapărat distincte, astfel încât: (B1 + 1)(B2 + 1)...(BK + 1) = A

Determinați numele pe care îl va purta animăluțul lui Arpsod

Alexandru este foarte pasionat de cuburi. Într-o zi, acesta a creat un zid format din N turnuri de cuburi, turnul i fiind alcătuit din H[i] cuburi puse unul peste altul. Având acest zid, el își pune următoarea întrebare: Dacă aș porni de la un zid “gol” cu N turnuri (gol înseamnă ca H[i] = 0 pentru orice 1 ≤ i ≤ N) iar singura operație pe care o pot face este să aleg doi indici i și j cu 1 ≤ i ≤ j ≤ N și să pun câte un cub peste fiecare turn în intervalul i și j, care este numărul minim de astfel de operații ce trebuie efectuate pentru a obține zidul inițial?

Alexandru, mare informatician, a decis să își impresioneze prietenii cu următoarea problemă: Dându-se un vector cu N numere naturale nenule, se întreabă care este numărul minim de mulțimi cu numere consecutive de forma {1...K} în care acesta poate fi împărțit. Spre exemplu vectorul A = {1, 3, 2, 2, 1, 4} poate fi împărțit în număr minim de partiții astfel {1, 2, 3, 4}, {1, 2}.

Alexandru este elev în clasa a V-a și este foarte pasionat de informatică. Într-o zi acesta a descoperit un vector A cu N elemente și a început să se joace cu ele. Tatăl său, profesor de matematică, îi admiră ingeniozitatea și îi pune M întrebări de forma: “Câte valori din vectorul A sunt divizibile cu numărul x?”.

Se dă un şir format din n numere naturale nenule. Aflaţi cel mai mic număr natural, diferit de 1, care divide un număr maxim de numere din şir.

Ana a calculat suma numerelor naturale mai mici sau egale cu n, iar Andreea suma numerelor naturale mai mici sau egale cu m. Doamna de mate a calculat apoi diferenţa celor două sume şi a obţinut rezultatul S.

Pentru o valoare S dată, aflaţi toate perechile (n,m), cu n>m, scriindu-le în ordine descrescătoare după n astfel încât doamna de mate să obţină rezultatul S.

Se dau n valori naturale. Stabiliți dacă există o progresie aritmetică cu rația număr natural mai mare decât 1 din care să facă parte toate aceste valori.

Dorel trebuie să repare reţeaua de alimentare cu apă din oraşul lui. Pentru fiecare din cele n străzi Dorel şi-a notat două numere naturale, raportul lor fiind lungimea conductei care trebuie înlocuită pe acea stradă. Pentru a destrăma mitul “Dorel, instalatorul dezastru”, el vă roagă să aflaţi lungimea totală a conductei de care are nevoie pentru a repara toate străzile, cu 20 de zecimale exacte.

Se dă un șir cu n elemente, reprezentând cifrele numărului a. Să se afle suma cifrelor lui a, suma sumei, etc., până când se ajunge la un număr cu o singură cifră.

Se cere să se afișeze în ordine crescătoare toate numerele fabuloase de pe linia k a triunghiului.

Să se răspundă la Q întrebări de forma: “Care este numărul natural minim x astfel încât cifra c să apară de cel puțin K ori în reprezenatrea tuturor numerelor naturale nenule mai mici sau egale cu x?”

Cei n copii din clasa a V-a şi-au ales câte un număr natural dintre numerele de la 1 la n, neavând doi copii acelaşi număr. Fiecare copil a calculat suma numerelor naturale mai mici sau egale cu numărul ales, apoi doamna de mate a calculat suma pătratelor rezultatelor obţinute de copii. Voi trebuie să aflaţi rezultatul obţinut de doamna de mate.

Numerele naturale nenule se scriu pe linii într-un triunghi de forma de mai jos:

1
2 3
4 5 6 
7 8 9 10
...

Cerința

Se dau două numere natural n și m. Determinați:

1. Suma numerelor de pe linia cu numărul n din triunghiul construit ca mai sus.

2. Linia pe care se află numărul m precum și pe ce poziție se află el pe această linie.

Profesorul de informatică îi dă ca temă lui Cosmin să creeze un program care citește numărul natural n și afișează pe ecran primele n zecimale ale lui xn, în ordinea în care apar, unde \( x = 5 \cdot \sqrt {2} – 7 \).

Un număr natural de cel puțin două cifre se numește accesibil dacă este format din cifre consecutive în ordine strict crescătoare. (23 și 6789 sunt numere accesibile, în timp ce 7, 2334 și 654 nu sunt numere accesibile)

Scrieți un program care să citească numerele k, n și un șir de n numere naturale și să afișeze:

a) cele mai mari 3 numere accesibile, nu neapărat distincte, din șirul de n numere;
b) câte dintre numerele din șirul dat care nu sunt accesibile, devin accesibile prin eliminarea exact a unei cifre;
c) cel mai mic și cel mai mare număr accesibil format din k cifre;
d) numărul numerelor accesibile pare de k cifre și numărul numerelor accesibile impare de k cifre.

Un copil construiește un triunghi cu numerele naturale nenule astfel:

• în vârful triunghiului scrie valoarea 1;
• completează liniile triunghiului de sus în jos, iar căsuțele de pe aceeași linie de la stânga la dreapta cu numere naturale consecutive, ca în figurile următoare.

În figura 1 este ilustrat un astfel de triunghi având 5 linii, conținând numerele naturale de la 1 la 15.
În acest triunghi copilul începe să construiască drumuri, respectând următoarele reguli:

• orice drum începe din 1;
• din orice căsuță se poate deplasa fie în căsuța situată pe linia următoare în stânga sa (deplasare codificată cu 1), fie în căsuța situată pe linia următoare în dreapta sa (deplasare codificată cu 2);
• orice drum va fi descris prin succesiunea deplasărilor efectuate.

De exemplu, drumul ilustrat în figura 2 poate fi descris astfel: 1 2 2 2.

Scrieţi un program care rezolvă următoarele două cerințe:

1. citește descrierea unui drum și afișează numărul la care se termină drumul;
2. citește un număr natural nenul K, determină un drum care se termină cu numărul K pentru care suma numerelor prin care trece drumul este maximă și afișează această sumă.

Se consideră un şir format din n numere naturale nenule. Să se determine lungimea maximă a unei secvenţe strict crescătoare din şirul dat.

Vânătorul şef al regelui Arthur a primit însărcinare să vâneze primele raţe ce se întorc din ţările calde. Regele fiind un tip cu idei fixe i-a cerut vânătorului să vâneze raţele albe cu săgeţi albe, iar raţele negre cu săgeţi negre.
Raţele vin în stoluri din ce în ce mai mari: mai întâi una, apoi două, trei , cinci, opt ş.a.m.d. Raţele fiind nişte creaturi ordonate zboară în rânduri lungi, în care nu vei putea găsi două raţe de aceeaşi culoare alăturate, fiecare rând începînd cu o raţă albă. Vânătorul ştie că dacă a început să doboare un rând de raţe trebuie să le doboare pe toate deoarece supravieţuitoarele vor alerta celelalte raţe şi ele nu se vor mai întoarce niciodată, iar vânătorul nostru îşi va pierde slujba.

Scrieţi un program care să citească numărul natural N şi care să determine:

a. cifra minimă din numărul N;

b. numărul obținut după prima transformare a numărului N;

c. numărul obținut după toate transformările până se obține o singură cifră din N.

Alina este mare iubitoare de teatru. Directorul teatrului i-a oferit șansa să joace în mai multe spectacole, ca figurant, deocamdată. Costumiera de scenă a decis să-i dea C costume diferite dintre cele care sunt destinate acestei stagiuni. Alina va duce costumele acasă și le va ajusta ca să-i vină bine. Stagiunea durează Z zile consecutive și în fiecare zi se joacă câte o piesă. Aceeași piesă se va juca, desigur în una sau mai mai multe zile ale stagiunii. Fiecărei piese i se asociază un unic costum de figurant, deci pentru fiecare piesă în care joacă, Alina trebuie să îmbrace un singur costum, acela asociat piesei respective. Costumele de figuranți sunt identificate prin literele mari ale alfabetului englez: A, B, C, …, X, Y, Z. Alina are voie să-și aleagă cele C costume diferite.

Cunoscând costumul asociat fiecărei zile a stagiunii, ajutați-o pe Alina să-și aleagă cele C costume diferite, în așa fel încât să poată juca într-un număr cât mai mare de piese consecutive.

Se dă următorul șir de numere naturale:

1, 3, 9, 25, 65, 161, 385, 897, 2049, 4609, 10241, 22529, 49153, 106497…

Pentru un număr natural n, citit de la tastatură, afișati numărul de divizori pentru fiecare dintre primii n termeni din șir.

În camera copiilor problema spațiului este esențială. De aceea locul unde sunt depozitate jucăriile este asemănător unei matrici pătratice, dispuse vertical, fiecare jucărie ocupând un locație bine stabilită.

Entuziasmul și bucuria copiilor în a se juca este bine cunoscută, dar și ”disponibilitatea” acestora de a ordona (reașeza) jucăriile la locul prestabilit este proverbială. Cum, după o rundă de joacă, întotdeauna urmează un episod din serialul de desene animate preferat, copii așează la întâmplare jucăriile.

Cunoscând numărul M de jucării, iar pentru fiecare jucărie locația în care copii au pus jucăria (linie, coloană), precum și locația unde trebuie corect pusă aceasta (linie, coloană), ajutați bona să reașeze jucăriile astfel încât numărul de mutării să fie minim. În cazul în care locația unde trebuie mutată o jucărie este ocupată, atunci bona depozitează temporar jucăria într-o locație specială, dacă este liberă, până când locația unde trebuie mutată se va elibera.

Să se determine:

• numărul minim de mutări ce nu necesită folosirea locației speciale
• numărul minim de mutări necesar rearanjării tuturor jucăriilor

Tânărul Pagnad își dorește foarte mult să se poată juca jocul lui preferat, dar pe mama lui a apucat-o curățenia prin casă. După ce s-au împărțit sarcinile el a rămas să facă curat la papuci. Acesta are papucii așezați pe două etajere, fiecare papuc are pereche. Acesta poate efectua două tipuri de operații asupra papucilor, poate să ridice un papuc și să-l pună într-un anumit loc sau să împingă un papuc.
Pagnad trebuie să aranjeze papucii astfel încât fiecare papuc să aibe perechea lângă el. Deoarece acesta este un leneș, își dorește să ridice greutăți cât mai mici, deoarece fiecare papuc este caracterizat printr-o greutate. Aflați care este greutatea maximă pe care trebuie să o ridice Pagdan. Se consideră că fiecare pereche are greutăți diferite și că nu există două perechi asemănătoare.

Fie a un număr natural scris în baza 10. Notăm cu b, baza minimă în care poate fi scris a. Astfel, dacă a=21756, atunci baza minimă în care acesta poate fi scris este b=8.
Definim cifra de control a numărului a scris în baza b, notată cu c=digit(a)b, ca fiind numărul de o cifră obținut prin adunarea în baza b a cifrelor numărului a. Dacă rezultatul obținut este de o cifră, atunci acesta reprezintă valoarea lui c, dacă nu, se aplică repetat asupra rezultatului procedeul de însumare a cifrelor în baza b până când se obține o cifră.

De exemplu:

• c=digit(21756)₈=digit(2+1+7+5+6)₈=25, întrucât c>8 procedeul continuă
• c=digit(25)₈=digit(2+5)₈=7.

Se consideră un interval închis [x,y]. Să se determine:

• a – primul număr prim mai mare sau egal ca x
• b – baza minimă în care poate fi scris numărul prim a
• c – cifra de control a numărului prim a
• n – numărul de numere prime din intervalul [x,y] ce pot fi scrise în baza b și au cifra de control egală cu c.

Să se afle al n-lea termen al şirului 1, 11, 21, 1211, 111221, 312211, 31112221,...

Șcuțu este un mare matematician. Într-o seară acesta a inventat operația ∆. Operația ∆ se aplică pe 2 numere naturale, astfel:

• 290 ∆ 345 = 290345
• 21 ∆ 12 = 2112
• 456 ∆ 0 = 4560

Mygo și Seba sunt la rândul lor foarte buni informaticieni. Aceștia au un vector A cu N elemente, numere naturale, indexate de la 1. Ei vor construi un nou vector V, acesta la rândul său indexat de la 1, ce conține fiecare valoare A[i] ∆ A[j] (1 ≤ i, j ≤ N) pe care îl vor sorta crescător.

Acum Șcuțu le va pune celor 2 câte două întrebări:

1. Câte valori din V sunt mai mici sau egale cu X ?
2. Pentru X dat, ce valoare se află pe poziția X ?

Cifrele de la 1 la K se scriu într-un şir, iar secvenţa obţinută se repetă la nesfârşit. De exemplu, pentru K=9 se obţine şirul: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 …. Asupra unui asemenea şir se aplică succesiv operaţia de rostogolire de lungime P, ce presupune ca blocul format cu cifrele de pe primele P poziţii să se rotească cu 1800 şi să se scrie deasupra următoarei secvenţe de lungime P.
Astfel pe primele P poziţii se formează un bloc având la bază P cifre şi înălţimea N+1, unde N este numărul de rostogoliri de lungime P.
Pentru K, P şi N date se cer următoarele:
a) Suma elementelor blocului după N rostogoliri de lungime P.
b) Suma maximă a elementelor de pe o coloană a blocului după N rostogoliri de lungime P.
c) Dacă liniile blocului le privim ca pe nişte numere cu P cifre, să se afle cel mai mic dintre aceste numere ale blocului obţinut după N rostogoliri de lungime P.

Să se determine dacă a se poate scrie că suma de b numere naturale consecutive.

Andreea a primit de ziua ei un joc cu cifre de plastic, din fiecare cifră nenulă având 30 de exemplare. Cifrele se aflau într-un săculeţ, iar Andreea s-a gândit să scoată la întâmplare un număr oarecare de cifre din săculeţ, să efectueze produsul lor, şi dacă obţinea un număr mai mic decât 1.000.000.001 pe care nu-l mai obţinu-se până atunci, îl scria pe un cartonaş, punând apoi cifrele înapoi în săculeţ. Astfel, după o muncă asiduă, a scris toate numerele posibile pe cartonaşe. Prietena ei, Ana, făcându-i o vizită, a văzut cartonaşele, a luat la întâmplare unul dintre ele şi a calculat cel mai mare divizor comun al numărului de pe cartonaşul luat cu fiecare număr de pe cartonaşele rămase, scriind pe fiecare dintre cartonaşele rămase rezultatul obţinut. Dacă se cunosc numerele aflate pe N cartonaşe dintre cele scrise de Andreea şi Ana, aflaţi numărul de pe cartonaşul luat de Ana.

Să se afișeze o matrice pătratică cu n linii și n coloane după regulă.

Se dă un şir format din N numere naturale nenule. Spunem că un număr e fericit dacă se poate scrie ca suma pătratelor a două numere naturale. Notăm cu K numărul numerelor fericite din şir şi cu P produsul acestora. Aflaţi numărul K precum şi două numere naturale care au suma pătratelor egală cu PE, unde E este un număr natural dat.

Se consideră matricea A ale cărei elemente pot avea doar valorile 0 sau 1 și în care numerotarea liniilor și numerotarea coloanelor începe de la 1. Pentru un element oarecare al matricei, definim noţiunea de vecin ca fiind acele elementele din matrice aflate în imediata sa apropiere, pe una dintre direcțiile orizontală, verticală sau pe cele două diagonale. Un vecin bun al elementului A[i][j] este un vecin care are aceeaşi valoare cu A[i][j].

Dându-se matricea A, să se determine numărul maxim de vecini buni pe care îi are unul dintre elementele matricei precum și numărul de elemente care au acest număr maxim de vecini buni.

Se dă un șir de n numere naturale nenule. Pentru fiecare element din șir se va afișa valoarea 1 dacă acesta este perfect sau 0 în caz contrar.

Georgiana nu are clipă de răgaz. Profesorul de info îi cere acum să afle cel mai mic număr natural de n cifre care împărţit la b dă restul r. Poate o ajutaţi să treacă şi peste acest hop.

Fibonacci, un celebru matematician italian din Evul Mediu, a descoperit un șir de numere naturale cu multiple aplicații, șir ce-i poartă numele:

\( Fibonacci(n)=\begin{cases} 1& \text{dacă $n=1$ sau $n=2$ }\\Fibonacci(n-1)+Fibonacci(n-2)& \text{dacă $n>2$}\end{cases} \)

Fascinat de șirul lui Fibonacci, și mai ales aplicațiile acestui șir în natură, Iccanobif, un matematician în devenire, a creat un șir si el un care-i poartă numele:

\( Iccanobif(n)=\begin{cases} 1& \text{dacă $n=1$ sau $n=2$ }\\răsturnat(Iccanobif(n-1))+răsturnat(Iccanobif(n-2))& \text{dacă $n>2$}\end{cases} \)

Obținându-se astfel șirurile:

• Fibonacci: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, …
• Iccanobif: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 39, 124, 514, 836, …

Iccanobif, se întreabă acum, ce număr are mai mulți divizori numere naturale: al n-lea termen din șirul Fibonacci sau al n-lea termen din șirul său.

Scrieți un program care să citească un număr natural n și să afișeze:

a) al n-lea termen din șirul lui Fibonacci și numărul său de divizori
b) al n-lea termen din șirul lui Iccanobif și numărul său de divizori

Se dau două numere naturale S şi K. Să se afle cel mai mic număr natural A care are suma cifrelor egală cu S, precum şi restul împărţirii lui A la K.

Se dă un şir format din n numere naturale . Un număr din şir se numeşte special de ordin k dacă suma cifrelor sale este divizibilă cu 9, iar cele k numere situate înaintea sa în şir şi cele k numere situate după el în şir sunt prime. Se cere să se afle câte numere speciale de ordin 0 şi câte numere speciale de ordin 1 sunt în şir, precum şi ordinul maxim al unui număr special din şir.

Un celebru rezolvitor de pe pbinfo împlinește venerabila vârstă de n ani. Ceilalți rezolvitori s-au gândit să îi facă o surpriză și să comande un tort special.

Într-o matrice pătratică, pentru fiecare poziție identificată prin linia i și coloana j, se adună toate elementele care se găsesc pe linia i sau pe coloana j sau pe diagonalele care trec prin a[i][j] și sunt paralele cu diagonala principală sau cu diagonala secundară, cu precizarea că în această sumă, elementul a[i][j] apare o singură dată.

Să se determine suma maximă care se obține prin procedeul prezentat mai sus precum și poziția corespunzătoare (linia și coloana) sumei maxime. Dacă există mai multe poziţii pentru care se obţine suma maximă, se va alege prima dintre acestea, în ordinea parcurgerii matricei pe linii.

Pentru cei elevi din clasa a VI-a competiția este foarte importantă și, pentru a se pregăti suplimentar, aceștia lucrează de pe site-ul www.PROBLEMEINFORMATICA.RO.

Pentru a-i încuraja, profesoara de informatică le promite câte o notă de 10 primilor k elevi, cei mai harnici și sârguincioși.

Dacă observă că mai sunt elevi care au același număr de probleme rezolvate ca și cel de pe poziția k, atunci profesoara, echidistantă, mai pune în plus note de 10 la toți aceștia.

Să se scrie un program care, citind numărul N de elevi ai clasei, numărul k de elevi notați cu 10 și N valori reprezentând numărul de probleme rezolvate de fiecare elev, rezolvă cerințele:

1. Afișează în ordine descrescătoare numărul de problem lucrate de elevii care vor primi nota 10.
2. Afișează în ordinea descrescătoare a numărului de probleme rezolvate, numerele de ordine ale tuturor elevilor care primesc nota 10.

Gigel, mare pasionat de jocuri merge cu tatăl său în excursie. Pe drum acesta adoarme și devine personaj principal
într-o cursă de mașini. În visul său este pilot de formula 1 în jocul Need for Speed!

Observă că benzina e pe sfârșite! Trebuie să alimenteze urgent de la o benzinărie dar acestea “apar” numai când kilometrajul mașinii este un număr palindromic (citit în ambele sensuri este la fel).

Se uită spre kilometraj și trebuie să decidă repede: merge înainte spre următoarea stație de benzină sau se întoarce spre stația de benzină anterioară. Dacă benzinăriile sunt la distanțe egale, Gigel va merge înainte. Dacă kilometrajul mașinii indică deja un număr palindromic, ratează această benzinărie, nemaiputând opri la timp (are viteză mare) și caută o soluție: altă benzinărie.

Presat de timp, Gigel vă roagă să îl ajutați să găsească distanța minimă până la cea mai apropiată benzinărie (numărul palindromic cel mai apropiat) și cât va indica kilometrajul atunci când va sosi la benzinărie.

La ultima oră de matematică, Ionel a învățat despre numere speciale. Acestea sunt numere naturale cu număr impar de cifre care au prima cifră egală cu ultima. Ionel a primit ca temă să analizeze un șir format din numere având număr impar de cifre. El trebuie să determine suma cifrelor din mijloc, de la numerele speciale care se găsesc în șirul dat.

Se citește numărul natural n și apoi se citesc n numere naturale având fiecare număr impar de cifre. Să se calculeze suma cifrelor din mijlocul numerelor speciale din șirul dat.

O echipă de arheologi a descoperit o hartă străveche a Ținutului de Nord, care era locuit de o civilizație condusă după reguli matematice foarte riguroase. Conform acestei hărți, Ținutul de Nord era împărțit în n rânduri a câte m comitate, fiecare comitat ocupând o suprafață pătrată de un hectar.

Însă descoperirile au mai arătat că această civilizație a fost atacată de la sud-vest de o bacterie periculoasă, ce a acționat astfel: în primul an, a infectat comitatul din colțul din stânga jos al hărții, în al doilea an a infectat cele două comitate vecine cu primul, în al treilea an a infectat cele trei comitate vecine cu anterioarele două și așa mai departe, infecția oprindu-se când bacteria a ajuns la marginea de sus sau la marginea din dreapta a hărții.

Scrieţi un program care să determine numărul de comitate rămase neinfectate după oprirea expansiunii bacteriei.

Războiul intergalactic a început, iar extratereștrii au invadat deja planeta noastră. Misiunea ta este să salvezi toți locuitorii planetei cât mai repede cu putință!

Într-un hambar vechi, ai găsit un robot proiectat special pentru amplasarea de bombe nucleare și totodată o hartă a planetei sub formă de dreptunghi împărțită în N x M zone pătratice dispuse pe N linii și M coloane, de dimensiune 1. Pe hartă sunt reprezentate și pozițiile extratereștrilor (xi,yi), unde xi reprezintă indicele de linie, iar yi reprezintă indicele de coloană al extraterestrului i. De asemenea, robotul poate amplasa bombe în orice poziție de pe hartă, iar la declanșarea lor, acestea distrug orice extraterestru de pe aceeași linie sau de pe aceeași coloană cu ele.

Din păcate, robotul nu este echipat decât cu o singură bombă. Datoria ta este să-i transmiți robotului coordonatele x y unde să amplaseze bomba, astfel încât toți extratereștrii să fie distruși. Poți să salvezi planeta? Timpul se scurge! Tic, tac, tic, tac…

Pe o tablă de joc cu N linii și M coloane se află un roboțel pe poziția 1,1. El știe să meargă doar pe conturul tablei (prima și ultima linie, respectiv prima și ultima coloană). Robotul dorește să ajungă pe poziția N, M dar nu este așa simplu. Pe tabla de joc se află Q bare de lungimi infinite. Barele sunt fixate în colțul din dreapta jos a unor căsuțe. La început, o bară se poate afla fie în poziție verticală, fie în poziție orizontală. Robotul poate schimba orientarea acestor bare din poziție verticală în poziție orizontală și invers. El nu poate trece printr-o bară.
De exemplu, dacă avem N=4, M=4, Q=1 și bara se află la coordonatele 3,3 în poziție verticală, robotul nu poate ajunge la căsuțele de pe coloana 4. Dar dacă el învârte bara poate merge pe coloana 4, apoi pentru a merge pe linia 4 poate să învârtă bara din nou.

Această soluție nu este optimă deoarece robotul putea ajunge în poziția 4,4 învârtind o singură dată bara. Mai întâi se poziționează pe linia 4, apoi învârte bara și se duce pe coloana 4.

Să se afle numărul minim de rotiri ale barelor pentru ca robotul să ajungă din poziția 1,1 în poziția N,M, mergând numai în dreapta și în jos.

Pentru un număr oarecare X, natural, să se calculeze a X-a zecimală a numărului rațional \( \frac {1} {2 ^ X} \).

Gigel se plimbă pe o stradă pe care a mai fost de mai multe ori. El se plictisește și se gândește să citească numerele caselor și în ordinea inversă a cifrelor. Nu trece mult timp și Gigel observă că unele numere au o proprietate specială, sunt identice oricum ar fi citite. Astfel el se gândește să afle câte numere de pe acea stradă sunt citite identic din ambele sensuri (de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga).

Fiind dat n numărul de case şi un șir de n valori naturale, reprezentând numerele inscripţionate pe cele n case, aflați numărul de numere care au proprietatea specială.

În regatul lui Cătălin și al lui Sebi există 3 elfi magici, fiecare având vârsta formată dintr-o singură cifră. Fie aceste cifre x, y, z. Ei au aflat că se ține un sfat al bătrânilor în care pot participa doar elfii ale căror vârste sunt numere de 3 cifre. Pentru a fi şi ei prezenţi, cei trei elfi magici își folosesc puterile pentru a-și uni vârstele într-un singur număr de 3 cifre. Transformarea lor este perfectă doar dacă obţin, alăturând vârstele lor, un număr par de 3 cifre.

Să se afișeze câte transformări perfecte pot avea loc, alăturând cele trei vârste și cea mai mare valoare de trei cifre dintre aceste transformări perfecte. Dacă nu pot forma nici un număr par de trei cifre, elfii nu pot participa la sfat și se va afișa mesajul Poate data viitoare!.

Fie N un numar natural și un șir de N numere naturale V[1], V[2], …, V[N]. Pentru M întrebări de forma (i,j), să se calculeze suma termenilor V[i], V[i + 1], …, V[j].

Gigel vrea un calculator nou care are prețul x. Tatăl acestuia, fiind profesor de matematica, i-a spus ca îi va cumpăra calculatorul dacă prețul x al acestuia este norocos. Un număr x este norocos dacă pătratul acestuia se poate scrie ca sumă de x numere consecutive. De exemplu, x = 7 este număr norocos deoarece, 7 * 7 = 4 + 5 + 6 + 7 + 8 + 9 + 10.

Gigel a obţinut T oferte de preț și dorește să știe pentru fiecare dintre acestea dacă prețul este corespunzătoare restricției pe care i-a impus-o tatăl său.

Definim un număr ca fiind fantastic dacă numărul de numere la care acesta se împarte exact este un număr prim.

Dându-se un șir cu n numere întregi strict pozitive, să se afișeze numărul de numere fantastice din șir.

Se dă un vector cu n elemente, numere naturale nenule. Afișați termenii în ordine crescătoare.

Termenii care apar de mai multe ori se vor afișa o singură dată.

Afişaţi, în ordine crescătoare, toate numerele dintr-un anumit interval care au toate cifrele egale.

Se citește un număr natural n cu cel mult 16 cifre. Fie q numărul de cifre ale numărului n. Prin eliminarea unei singure cifre din scrierea numărului n se obține un șir de q numere. Să se afișeze în ordine crescătoare, numerele nenule din acest șir care sunt prime cu numărul n.

Se dă un vector cu n elemente, numere naturale. Afișați în ordine crescătoare elementele iar după fiecare element, inserați indicele poziției pe care acesta se afla înainte ca vectorul să fie sortat.

Georgiana a mai primit o problemă de la doamna profesor. Se dau n triplete de forma m, b, r, iar pentru fiecare triplet Georgiana trebuie să afle care este cel mai mic număr natural format cu m cifre, care împărţit la b dă restul r.

Chris vă propune un joc cu becuri.

• în joc sunt n becuri
• inițial toate cele n becuri au culoarea albastru
• fiecare bec poate avea doar două culori: roșu sau albastru
• se efectuează n parcurgeri, pentru k de la 1 la n. La parcurgerea de rang k, se schimbă culoarea fiecărui bec situat pe poziţii având indicii multipli de k, din roşu în albastru şi invers.

Știind numărul n de becuri, să se afișeze numărul de becuri care au culoarea roșie după terminarea jocului.

Dându-se şirul de fracţii 1/N, 2/N, 3/N, ...,N/N, să se afle câte fracţii sunt ireductibile.

Dându-se un numerele n și k, să se afle cel mai mic număr de n cifre, cu restul împărţirii la 9 egal cu k.

Agentul 007 a uitat cifrul seifului în care păstra documentele, însă ştie cum poate fi aflat. Are nişte cartonaşe pe care sunt notate n numere naturale distincte din intervalul [ a,b ]. Mai are o listă cu m numere naturale distincte care reprezintă anumite poziţii din şirul ordonat crescător al numerelor de pe cartonaşe. Însumând numerele aflate pe poziţiile din listă se determină un număr natural care reprezintă cifrul seifului. Cum Agentul 007 nu a mai programat din liceu, vă roagă pe voi să găsiţi cifrul în schimbul a 100 de … puncte.

Dan și Paul și-au propus să învețe să joace snooker și la sfârșitul jocului cei doi prieteni studiază tabela de scor care arată în felul următor: apare valoarea 1 dacă un jucător a introdus o bilă roșie, o valoare cuprinsă între 1 și 6 dacă introduce corect o bilă colorată și valoarea -5 dacă jucătorul comite fault. Când un jucător ratează pe tabelă apare valoarea 0.

După joc, cei 2 prieteni vor să afle răspunsul la următoarele întrebări:
care dintre ei a câștigat partida și care este numărul maxim de bile introduse consecutive de un jucător fără a comite fault?

Andrei a făcut într-o zi un șir de N numere. În a doua zi a lăsat în acel șir doar numerele prime. În a treia zi a calculat pentru fiecare număr rămas în șir suma cifrelor, iar apoi a adunat toate aceste sume în S. După ce a obținut numărul S a început să adune toate cifrele din care este format S și tot așa până când ajunge la o cifră terminală C.

Calculaţi suma cuburilor cifrelor tuturor numerelor dintr-un şir.

Dându-se numărul de laturi ale unui poligon convex, calculați:

1. Numărul de diagonale
2. Suma măsurilor unghiurilor poligonului convex

Primele 2017 numere naturale, având fiecare exact 2017 divizori naturali, s-au gândit la început de nou an să-şi pună divizorii împreună, în ordine crescătoare, astfel se vor amesteca şi vor mai socializa şi ei în mod democratic. Marele conducător KWI s-a gândit să bage zâzanie între ei şi a început să le pună n întrebări de genul “-Domnule x, faci cumva parte din societatea secretă a divizorilor celor 2017 numere cu câte 2017 divizori?”. Să sperăm că până în anul 2017 va primi toate răspunsurile şi toată lumea va fi fericită.

O floare abia plantată se notează cu 0. În fiecare lună, aceasta crește cu un rând de petale, separate prin spațiu, notate cu cifra vârstei sale în acea lună.
Se dă un număr natural n. Construiți și afișați o matrice ce reprezinta floarea dupa n luni.

Moş Crăciun s-a dus la Polul Nord Shopping City să cumpere n cadouri pentru copiii din întreaga lume. Fiecare cadou avea un cod de bare pentru identificarea produsului, corespunzător unui număr format din nouă cifre, prima cifră fiind nenulă. La plecare şi-a amintit că-i promisese unui copil isteţ un cadou special, care să fie diferit de toate celelalte. Moş Crăciun vă roagă să găsiţi un cadou care să aibă codul de bare diferit de toate celelalte.

Un număr natural nenul n se numește norocos dacă pătratul lui se poate scrie ca sumă de n numere naturale consecutive.

Se dă un număr natural n. Dacă numărul este norocos afișați cele n numere consecutive care adunate dau pătratul acestuia.

Se dă un șir cu n elemente, numere naturale. Să se afișeze, pentru fiecare element din șir, valoarea din șir aflată după acesta și mai mare decât acesta. Dacă o asemenea valoare nu există, se va afișa -1.

Se consideră o expresie aritmetică fără paranteze, în care operanzii sunt cifre, iar operatorii sunt + sau −. Să se evalueze expresia dată.

Se consideră un şir s format din numere întregi. Să se determine numărul de termeni ai şirului obţinut prin eliminarea din cele două extremităţi ale lui s a unui număr minim de termeni, astfel încât şirul rezultat să înceapă şi să se termine cu câte un număr par.

Se consideră un şir format din n numere întregi. Șirul conține cel puțin un număr pozitiv. Să se determine lungimea maximă a unei secvenţe din şir care are proprietatea că este formată doar din valori strict pozitive.

Se consideră un șir ai cărui termeni sunt numere naturale nenule, de o singură cifră. Numim număr asociat al acestui șir un număr natural format cu termenii șirului, în ordinea în care aceștia apar în șir.
Se cere determinarea unui șir obținut prin eliminarea a doi termeni situați pe poziții consecutive în șirului dat, astfel încât numărul asociat șirului obținut să fie maxim.

Se consideră un șir de cifre. Să se determine lungimea maximală a unei secvențe din șir formată din cifre egale.

Se dă un şir de numere naturale nenule. Să se afle numărul secvenţelor din şir care au produsul elementelor egal cu 2k, unde k este un număr dat.

Să se determine cel mai mic număr natural care poate fi descompus ca sumă de două sau mai multe numere naturale consecutive în exact N moduri şi care sunt acele moduri.

Anul acesta unele magazine din România s-au hotărât să organizeze BlackFriday joia, altele de luni până joi, iar altele sâmbătă şi duminică. Ele au afişat n preţuri înainte de ieftinire şi cele n preţuri după ieftinire. Aflaţi ce produs s-a ieftinit cu cel mai mare procent.

Pentru un număr natural m numim rest mare cel mai mare rest pe care îl obţinem împărţind numărul m la toate numerele naturale de la 1 la m. Fiind dat un număr natural n, se determină pentru fiecare număr de la 1 la n numărul rest mare, iar aceste resturi mari se însumează. Se cere aflarea acestei sume.

Se dau n numere naturale, fie acestea A1, A2,..., An și Xi cel mai mic număr care are aceiași factori primi in descompunere ca şi Ai, unde 1≤i≤n. Aflați produsul X1 * X2 *...* Xn.

Se dă un șir de N elemente, numere întregi. Pe acest șir se aplică operații de două tipuri :

• Tip 1: st dr val – elementele de pe pozițiile din intervalul [st, dr] cresc cu valoarea val
• Tip 2: poz – să se afișeze valoarea elementului de pe poziția poz .
  Dându-se șirul de elemente și operațiile, aplicați operațiile pe șir.

Se citeste o cifra nenula n. Sa se afiseze figura, ca in exemplu.

Se dau n numere naturale nenule. Ordonați descrescător cele n numere după numărul lor de divizori.

Un număr natural nenul se numeste “p-prim” dacă el se descompune în p moduri ca produs de doi factori primi între ei. De exemplu, numărul 60 este 4-prim deoarece 60 se decompune în 4 moduri ca produs de doi factori primi între ei 60=1*60=4*15=5*12=20*3, iar numărul 7 este 1-prim. Pentru un interval închis [a,b] să se determine câte numere p-prime aparţin intervalului. De exemplu intervalul [7, 20] conţine numerele 2-prime: 10,12, 14,18,20.

Pe un teren dreptunghiular de dimensiuni m şi n, din loc în loc sunt plantaţi copaci. Pentru fiecare copac se cunosc rândul şi coloana pe care este plantat, între ei fiind spaţii neplantate. Doi copaci se consideră consecutivi dacă mergând pe coloane, numai de la nord către sud, între ei sunt doar spaţii neplantate.

Să se determine cea mai mare distanţă dintre doi copaci consecutivi şi toate perechile de copaci între care există această distanţă.

Programel a fost invitat să dea o proba de angajare la cea mai mare companie de jocuri din Catania – Brain Games. Sarcina pe ca a primit-o a fost următoarea:

Scrie un program care identifică mulţimea numerelor bine aşezate dintr-un şir, apoi identifică cel mai mare număr care se poate obţine ca sumă de numere distincte din mulţimea determinată şi cel mai mic număr natural nenul, care nu se poate obţine ca sumă de numere distincte din mulţimea determinată. Un număr bine aşezat este un număr a cărui valoare coincide cu indicele poziţiei sale în ordinea citirii.

Ionel a învăţat recent la Informatică reprezentarea numerelor în baza 2. Pentru a-și aprofunda cunoştinţele, profesorul său a inventat următoarea problemă: Dintr-un fişier text se citeşte un şir de N valori de 1, 0 şi -1. Valoarea -1 are semnificaţia de terminare a unui număr, iar valorile de 0 şi 1 reprezintă cifrele în baza 2 a câte unui număr natural. Să se determine primele NR valori codificate, cu numerele de apariţii cât mai mari.

La geometrie, domnul profesor de matematică le-a vorbit elevilor săi despre unghiuri. Pentru a fi sigur că aceștia au înțeles noțiunile predate, le-a dat o listă cu n probleme.

Fiind date numărul de ore în variabila h și numărul de minute în variabila m, să se determine câte grade avea unghiul dintre orarul și minutarul unui ceas clasic, la ora h şi m minute?

Shaka, regele zuluşilor, a dat ordin să se realizeze un sistem de comunicaţii bazat pe tobe (tamtam)care să acopere întreaga ţară. Pentru aceasta el a dispus instruirea celor ce vor urma să transmită mesajele. Problema intervenită este aceea că o parte din cursanţi nu pot face distincţie între sunete şi nu pot reda cu fidelitate succesiunea de sunete pe hârtie. S-a făcut următoarea convenţie de notare: un sunet lung va fi reprezentat prin +, unul scurt prin -, iar unul nedecis (receptorul nu e sigur de lungimea sunetului) prin *.

Spre finalul stagiului Shaka a mers să verifice nivelul de pregătire al cursanţilor. Pentru aceasta el a adunat n cursanţi pe care i-a pus să recepţioneze şi să noteze un mesaj format din m sunete. După transmiterea mesajului s-a constatat că mulţi dintre cursanţi au scris şiruri foarte diferite, ceea ce ducea la o alterare semnificativă a mesajului original, chiar dacă nici cel mai slab pregătit cursant nu a fost indecis la mai mult de jumătate din sunete. Supărat Shaka l-a chemat pe instructorul şef şi, ca să-l pedepsească, i-a cerut ca să determine câte mesaje distincte se pot forma din şirurile scrise de cursanţi.

Cel mai mare observator astronomic din România și din Europa de Est, aflat la Galați, a captat o imagine a boltei cerești, ce surprinde toate stelele vizibile în acel moment. Imaginea este în format digital, codificată sub forma unui tablou bidimensional, cu N linii și M coloane. Fiecare element al tabloului conține un număr natural care reprezintă intensitatea luminoasă a unei stele.

Numim stea strălucitoare o stea care are intensitatea luminoasă mai mare decât a tuturor stelelor învecinate direct cu ea, pe orizontală, verticală sau diagonală. Numim constelație pătrată patru stele strălucitoare care se află plasate în colțurile unui pătrat cu laturile paralele cu marginile tabloului. Lungimea laturii unei constelații pătrate este egală cu numărul de stele din care este formată latura. O stea strălucitoare poate face parte din mai multe constelații pătrate.

Scrieți un program care să determine:

a) Numărul stelelor strălucitoare;
b) Numărul constelațiilor pătrate;
c) Lungimea laturii pătratului care reprezintă cea mai mare constelație pătrată.

Ursuleţul Grizzlyuță are de parcurs zone de diferite altitudini, care sunt numere întregi. Atunci când trece dintr-o zonă în alta oboseala ursuleţului creşte cu o valoare egală cu altitudinea zonei în care trece. Să se determine zonele în care acesta acumulează oboseală maximă.

Se dă un număr natural n, par, mai mare decat 2. Scrieţi-l pe n ca sumă de 2 numere prime în toate modurile posibile.

Se dă o matrice pătratică cu N linii şi N coloane care iniţial are toate elementele egale cu 0. Pe această matrice se execută 4 tipuri de operaţii:

1 LIN VAL: toate elementele de pe linia LIN cu valoarea mai mică decât VAL iau valoarea VAL.
2 COL VAL: toate elementele de pe coloana COL cu valoarea mai mică decât VAL iau valoarea VAL.
3 LIN COL: să se afişeze valoarea elementului de pe linia LIN şi coloana COL.
4: să se afişeze suma elementelor de pe diagonala principală.

Afișați rezultatele operațiilor 3 și 4 în ordinea citirii.

Fie \( X = \overline{X_1 X_2 X_3…X_N} \) un număr natural din N cifre.

Definim secvență în numărul X orice număr format dintr-un grup de cifre situate pe poziții consecutive în X. De exemplu, pentru X=12543644 pot fi secvențe numerele: 5436, 12, 1, 364, 12543644, etc.

Definim secvență-maxim în șirul \(X\) o secvență \( \overline{X_K X_{K+1}…X_P…X_T} \) în care există o singură cifră \( X_P \) astfel încât \( X_K < X_{K+1} <…< X_P > X_{P+1} >…> X_T \) ( \(1≤K<P<T≤N\) și \(K,P,T\) sunt numere naturale). De exemplu, pentru X=12543644 secvențele-maxim sunt: 1254, 12543, 254, 2543, 364.

Scrieți un program care citește numărul N, cele N cifre ale numărului X și care determină numărul total de secvenţe-maxim din numărul X.

O persoana are de urcat n trepte. Aflaţi in câte moduri poate urca cele n trepte.

Dandu-se un sir, sa se afle cate din primele n numere sunt divizibile cu 3.

Să se scrie un program care pentru un şir cunoscut determină pentru câte subsecvenţe ale şirului suma elementelor care le alcătuiesc are un anumit rest dat la împărţirea cu 3.

De Ziua Îndrăgostiţilor Vali a hotărât să organizeze o petrecere mare pe stadionul oraşului. La petrecere pot participa numai şi numai îndrăgostiţi care şi-au procurat biletele din timp. Biletele oricărui cuplu sunt aproape identice. Ele au proprietatea că numărul de serie are prima cifră 1 pentru băieţi şi *prima cifră 2 pentru fete, continuarea celor două numere este identică. De exemplu, dacă prietenul are biletul cu numărul 134, atunci prietena lui are biletul 234, iar dacă prietena are biletul 2234567890, atunci prietenul ei are biletul 1234567890.
Bineînțeles, că și Vali are bilet și speră să câștige un cadou. Biletul lui Vali are aceeași proprietate ca celelalte bilete, cu o singură excepție: Vali nu va participa cu pereche la acest eveniment.

Pe parcursul desfășurării petrecerii, biletele de intrare vor avea şi rolul de bilet de tombolă. Acestea vor fi introduse într-o urnă şi câteva dintre ele vor fi extrase, iar norocoşii proprietari ai biletelor vor primi cadouri valoroase. Se mai știe că există probabilitatea ca unii participanți să vină la petrecere cu bilete falsificate, având numere identice cu cele de pe un bilet original. Acest fapt se va depista cu ușurință în momentul extragerii.

De Ziua Îndrăgostiţilor Vali a hotărât să organizeze o petrecere mare pe stadionul oraşului. La petrecere pot participa numai şi numai îndrăgostiţi care şi-au procurat biletele din timp. Biletele oricărui cuplu sunt aproape identice. Ele au proprietatea că numărul de serie are prima cifră 1 pentru băieţi şi *prima cifră 2 pentru fete, continuarea celor două numere este identică. De exemplu, dacă prietenul are biletul cu numărul 134, atunci prietena lui are biletul 234, iar dacă prietena are biletul 2234567890, atunci prietenul ei are biletul 1234567890.
Bineînțeles, că și Vali are bilet și speră să câștige un cadou. Biletul lui Vali are aceeași proprietate ca celelalte bilete, cu o singură excepție: Vali nu va participa cu pereche la acest eveniment.

Pe parcursul desfășurării petrecerii, biletele de intrare vor avea şi rolul de bilet de tombolă. Acestea vor fi introduse într-o urnă şi câteva dintre ele vor fi extrase, iar norocoşii proprietari ai biletelor vor primi cadouri valoroase. Se mai știe că există probabilitatea ca unii participanți să vină la petrecere cu bilete falsificate, având numere identice cu cele de pe un bilet original. Acest fapt se va depista cu ușurință în momentul extragerii.

Cunoscând numerele de serie ale tuturor biletelor de intrare la acest eveniment, aflaţi:
a) dacă pe Vali o cheamă Valentina sau îl cheamă Valentin;
b) numărul biletului lui Vali.

Fiind dat un şir de numere, denumim secvenţă a acestuia o parte dintre termenii şirului luaţi de pe poziţii consecutive. Denumim platou al acestui şir o secvenţă formată din valori identice. Lungimea unui platou este egală cu numărul de elemente care îl formează.

De exemplu, în şirul de numere 1 1 1 7 7 3 4 4 4 7 7 avem:

• platourile 1 1 1 şi 4 4 4 ambele având lungimea 3;
• platourile 7 7 (cel care începe în poziţia a patra) şi 7 7 (cel care începe pe poziţia a zecea), ambele având lungimea 2;
• platoul 3 care are lungimea 1.

În schimb nu avem platoul 7 7 7 7 deoarece cele patru elemente egale cu 7 nu sunt pe poziţii consecutive!

Se dă un şir de n numere. Fiecare dintre aceste numere aparţine intervalului [0,1000000]. Asupra acestui şir se pot efectua o singură dată următoarele două operaţiuni în această ordine:

1. se extrage un platou la alegere;
2. se inserează platoul extras la pasul anterior într-o poziţie la alegere din şirul rezultat după extragere.

De exemplu, dacă avem următorul şir inițial: 2 2 5 0 5 8 8 8 4 9 9 9 0 0 2 2 8 extragem platoul 2 2 format din elementele aflate în penultima şi antepenultima poziţie şi obţinem şirul: 2 2 5 0 5 8 8 8 4 9 9 9 0 0 8

În şirul rezultat inserăm platoul 2 2 (pe care l-am extras în pasul anterior) în poziţia a doua şi obţinem şirul: 2 2 2 2 5 0 5 8 8 8 4 9 9 9 0 0 8

Să se scrie un program care pentru un şir dat determină:

1. Lungimea maximă a unui platou din şirul dat iniţial precum şi valoarea cea mai mare a elementelor care formează un platou de lungime maximă.
2. Lungimea maximă a unui platou care poate să apară în şir în urma efectuării celor două operaţiuni precum şi valoarea cea mai mare a elementelor care ar putea forma un astfel de platou.

După o amorţeală care durase mai bine de 3 luni, Mama Natură îşi dădu seama că primăvara stătea să vină şi florile cu care trebuia curând să umple câmpiile nu erau încă pregătite. Înainte de începerea iernii, a lucrat să combine nuanţe din care să creeze flori pline de culoare, iar acum are camera plină de discuri de diferite culori, care aşteaptă să fie asamblate în flori viu colorate, fie pe post de mijloc, fie ca şi petale.

Pentru a forma o floare, Mama Natură alege un mijloc de orice culoare şi cel puţin K petale. Totodată, ea nu îşi doreşte să strice ordinea firească a lucrurilor şi de aceea nu va folosi niciodată două culori diferite de petale pentru aceeaşi floare. Ea admite, în schimb, flori cu petalele și mijlocul de aceeași culoare.

Deoarece timpul e scurt şi Mama Natură are lucruri mai importante de făcut decât să stea să asambleze flori, ea îşi cheamă în ajutor toate prietenele şi doreşte să îi dea fiecăreia ceva de lucru. Pentru aceasta, ea are la dispoziţie un şir D de N numere, unde numărul de pe poziţia i din șir reprezintă câte discuri de culoarea i a pregătit. Apoi, Mama Natură îşi pune M întrebări de forma x y, prin care doreşte să afle care este numărul maxim de flori care se pot forma folosind doar discuri de culori din intervalul [x, y] din şirul D.

Se dă un șir P de lungime N cu elemente distincte din mulțimea {1,2..,N}. Pentru fiecare poziție i din șirul P se cere să aflați cea mai mică poziție j, astfel încât P[j] < P[i] și j < i. În caz că o astfel de poziție nu există se consideră -1 ca soluție.

Se dau două numere naturale w şi h reprezentând lungimile laturilor dreptunghiului ABCD, un număr natural n şi n numere naturale x1, x2,… xn cu propietatea din enunt. Punctul P se plasează, pe rând, în toate punctele interioare dreptunghiului ABCD care sunt colţuri ale unor pătrate de latură 1. Pentru fiecare valoare x[i] (1 ≤ i ≤ n), determinaţi numărul de segmente distincte care trec prin exact x[i] pătrate
2-intersectate.

Se dau două numere naturale n și m, m fiind prim. Să se afle cel mai mare număr natural x, astfel încât numărul \(\frac{n!}{m^{x}}\) să fie natural.

Lui Ionci ii place foarte mult matematica si informatica, asa ca s-a gandit sa creeze o operatie. Aceasta a numit-o "Happy", notata cu semnul ☺. Operatia se aplica doar numerelor naturale si dau ca rezultat tot un numar natural, conform exemplelor de mai jos:

• 2010 ☺ 2005 = 5
• 78 ☺ 54 = 6
• 999 ☺ 543 = 3
• 4 ☺ 9 = 1
• 5 ☺ 6 = 1
• 32 ☺ 24 = 8
• 10 ☺ 2 = 2

Profesorul de matematica, Vasy, i-a promis nota 10 pe invenție dacă pentru mai multe perechi de numere naturale veți determina cel mai mic număr rezultat cu număr par de divizori al operației Happy aplicată perechilor date și cel mai mare număr rezultat al operației Happy cu număr impar de divizori.

Sergiu trebuie să răspundă la T întrebări de forma: Care este cel mai mic număr strict mai mare decât n, divizibil cu k?

Ionuţ a învăţat la şcoală să lucreze cu numere mari. El are la dispoziţie un şir de N numere naturale nenule. Din fiecare număr el şterge exact trei cifre, fără să schimbe ordinea cifrelor rămase, astfel încât să obţină cel mai mic număr natural nenul posibil. De exemplu, din numărul 20731049 se obţine numărul 20049, iar din numărul 13004 se obţine numărul 10. Înlocuind fiecare număr citit cu numărul obţinut prin operaţia de mai sus, Ionuţ obţine un nou şir şi scrie termenii acestuia pe feţele unor cuburi astfel: primele şase numere din şir le scrie pe primul cub şi îl notează pe acesta cu 1, următoarele şase numere din şir le scrie pe un alt cub pe care îl notează cu 2 ş.a.m.d.
Aceste cuburi au fost distribuite în piramide după modelul din figura de mai sus.

Piramidele au fost numerotate cu numere naturale consecutive. Piramida cu numărul de ordine 1 este formată numai din cubul cu numărul de ordine 1 şi are un singur nivel, piramida cu numărul de ordine 2 are pe primul nivel cuburile 2, 3 şi 4 iar pe ultimul nivel cubul 5 ş.a.m.d.

Două niveluri alăturate în cadrul unei piramide diferă prin exact două cuburi. Primul nivel al unei piramide conţine cu două cuburi mai mult decât primul nivel al piramidei precedente. Piramida se consideră completă dacă pe ultimul nivel are un singur cub.

Scrieţi un program care citeşte numerele naturale nenule N şi K, apoi cele N numere naturale ce fac parte din şirul iniţial, şi determină:
a) Numărul de piramide complete construite de Ionuţ.
b) Numerele scrise pe cuburile din primele K piramide.

Cunoscându-se numărul N de punguțe și numărul de bomboane din fiecare punguță, să se stabilească numărul de bomboane pe care le va aduna Georgel.

Chip şi Dale s-au plictisit de jocurile de până acum şi au hotărât că este timpul să îmbine culesul alunelor cu un joc care să le stimuleze inteligenţa. Chip propune: “eu pun alunele culese de mine într-un şir de C scorburi, iar tu pui alunele culese de tine într-un alt şir, de D scorburi”.
Dale a ascultat, a fost de acord şi a propus ca jocul să continue astfel: „dacă la împărţirea numărului de alune din prima scorbură a şirului meu la numărul de alune din fiecare scorbură a şirului tău se obţine acelaşi rest, atunci consider că scorbura mea este umplută corect şi scriu pe hârtie cifra 1, altfel o consider umplută incorect şi scriu cifra 0. Verific apoi, aplicând aceeaşi regulă, dacă a doua scorbură din şirul meu este umplută corect, adică dacă la împărţirea numărului de alune din aceasta la numărul de alune din fiecare scorbură din şirul tău, se obţine acelaşi rest. Notez pe hârtie, în continuare, rezultatul verificării (0 sau 1). Încheiem jocul atunci când terminăm de verificat, după această regulă, toate cele D scorburi ale mele.”
Scrieţi un program care citeşte din fişierul alune.in numerele naturale nenule C şi D şi numărul de alune din fiecare scorbură din şirul lui Chip, respectiv al lui Dale. Programul determină şirul de cifre notat de Dale pe hârtie.

Matei a inventat un nou joc cu bile. Terenul de joc este o tablă dreptunghiulară aşezată vertical. Tabla este împărţită în m*n celule, aşezate în m linii şi n coloane. În unele dintre celule se află obstacole.

De sus, din celulele aflate pe prima linie, sunt lăsate să cadă bile. Bilele cad vertical până la întâlnirea unui obstacol sau până în celula cea mai de jos din coloana pe care se află. Prima bilă care loveşte un obstacol se deplasează pe orizontală în coloana alăturată din stânga, apoi îşi continuă căderea. Fiecare dintre celelalte bile care lovesc acelaşi obstacol se deplasează pe orizontală, în coloana alăturată, dar în direcţie opusă faţă de bila care a lovit acest obstacol exact înaintea lor, apoi îşi continuă căderea.

Cunoscând numărul de bile lăsate să cadă de pe fiecare celulă a primei linii şi poziţia obstacolelor, determinaţi numărul de bile ajunse în fiecare celulă a ultimei linii. Poziţiile obstacolelor sunt indicate prin linia şi coloana lor (colţul din stânga sus corespunde liniei 1 şi coloanei 1).

Arpsod are în curtea sa N copaci foarte bătrâni, așezați în linie și numerotați de la 1 la N. Fiecare copac are o înălțime cunoscută, Hi. Există riscul ca la un vânt mai puternic aceștia să cadă, provocând stricăciuni. Astfel Arpsod a angajat doi muncitori pentru a-i tăia copacii. Primul muncitor va începe să taie copacii în ordinea 1, 2, 3, ... ,N iar cel de-al doilea în ordinea N, N-1, N-2, ... 1. Fiind un tărâm democratic, fiecare muncitor dorește să fie plătit pentru fiecare metru pe care îl taie. Muncitorul 1 are un tarif de T1 pe metru iar muncitorul 2 un tarif de T2 pe metru. Dacă un muncitor a început să taie un copac, acesta îl va tăia integral. Din motive de protecție a muncii, muncitorilor nu le este permis să lucreze simultan. De aici apare următoarea pretenție: dacă după tăierea unui copac, muncitorul nu este înlocuit de colegul său, acesta va cere un cost suplimentar C pentru a rămâne să taie în continuare.
De exemplu, dacă avem 3 copaci: 1, 2, 3 și muncitorul 1 taie singur toți copacii, acesta va cere un cost suplimentar de 2 ori (pentru copacul 2 și copacul 3).

Arpsod vă cere să determinați costul minim pe care îl poate plăti astfel încât toți cei N copaci să fie tăiați.

Vrăjitorul Arpsod își dorește să își reamenajeze habitatul. În habitatul acestuia există N munți, fiecare cu o înălțime cunoscută. Fiind un tip cu un foarte dezvoltat simț estetic, el își dorește să remodeleze cei N munți astfel încât să obțină un număr maxim de munți cu aceeași înălțime.

Arpsod are la îndemână o magie ce funcționează astfel: alege oricare doi munți, pe primul îl crește cu o unitate iar pe al doilea îl scade cu o unitate. Un munte poate ajunge la înălțimi negative ( practic se transformă într-o groapă ).

Arpsod își poate folosi magia de un număr infinit de ori.

Vrăjitorul vă cere să determinați numărul maxim de munți ce pot fi aduși la o înălțime egală.

După un rezultat slăbuț la un concurs de informatică, Cristina s-a cam supărat. Dan vrea să-i ridice moralul și știe că cel mai bun mod în care poate face asta este ciocolata. Totuși, Dan nu este dispus să-i ofere Cristinei toată ciocolata pe care o are (și el a avut un rezultat slab la concurs, deci.. și el trebuie să-și ridice moralul).

Astfel, îi propune Cristinei următoarea ofertă: ”Desenează pe o hârtie un caroiaj format din N linii și M coloane pe care îl umple cu valori întregi. Cristina va primi un număr de pătrățele de ciocolată egal cu suma valorilor dintr-un dreptunghi ales de ea.”

Deoarece Cristina este prea bosumflată ca să rezolve această “provocare” și prea obosită ca să-l convingă pe Dan să-i dea ciocolata pur și simplu, vă roagă pe voi să o ajutați. (Poate primiți și voi niște ciocolată dacă rezolvați problema. Poate…)

Cunoscându-se configurația caroiajului, determinați numărul maxim de pătrățele de ciocolată pe care Cristina îl poate obține alegând un dreptunghi din matrice, precum și coordonatele celor patru colțuri ale acestuia

Arpsod adoră două lucruri: matematica și clătitele bunicii sale. Într-o zi, aceasta s-a apucat să prepare clătite. Arpsod mănâncă toate clătitele începând de la a N-a clătită preparată, până la a M-a clătită preparată (inclusiv N și M). Pentru că el vrea să mănânce clătite cu diferite umpluturi și-a făcut următoarea regulă:

“Dacă numărul de ordine al clătitei este prim atunci aceasta va fi cu ciocolată. Dacă numărul de ordine este pătrat perfect sau cub perfect aceasta va fi cu gem. Dacă suma divizorilor numărului este egală cu însuși numărul de ordine atunci aceasta va fi cu înghețată. (se iau în considerare toți divizorii în afară de numărul în sine, inclusiv 1).

În cazul în care o clătită îndeplinește simultan mai multe condiții, se respectă prioritatea sortimentelor: ciocolată > gem > înghețată.
Dacă niciuna dintre condițiile de mai sus nu este îndeplinită, pentru cele cu numărul de ordine par, clătita va fi cu zahar, iar pentru numărul de ordine impar, clătita va fi simplă.”

Cunoscându-se N și M, numere naturale, să se determine câte clătite a mâncat Arpsod în total și numărul de clătite din fiecare tip.

Vrăjitorul informatician Arpsod a făcut un farmec asupra unui șir de N numere naturale, fiecare număr având exact 8 cifre (doar vrăjitorul știe de ce a ales cifra 8). În urma farmecului, numerele au început să prindă sentimente. Un număr X se numește bosumflat dacă există un alt număr Y, printre cele N, cu proprietatea că, numărul format din cifrele de pe poziții impare ale lui X este strict mai mic decât numărul format din cifrele de pe poziții pare ale lui Y și numărul format din cifrele de pe poziții pare ale lui X este strict mai mare decât numărul cifrele de pe poziții impare ale lui Y.

Vom defini gradul de bosumflare al unui număr X ca fiind egal cu numărul de numere dintre cele N, care îl bosumflă pe X.

Pentru că vrăjitorul este prea ocupat cu alți bosumflați, vă roagă pe voi să determinați gradul de bosumflare pentru fiecare dintre cele N numere.

Cunoscându-se N, numărul de numere precum și numerele efective, determinați gradul de bosumflare pentru fiecare număr în parte.

La un concurs de programare s-au înscris n elevi. Concursul se desfăşoară pe două secţiuni, secţiunea 1 pentru începători şi secţiunea 2 avansaţi. Proba de concurs se desfăşoară pe parcursul a 3 ore şi elevii au de rezolvat 2 probleme.
Fiecare problemă poate avea punctajul minim de 0 puncte şi punctajul maxim de 100 de puncte. Punctajul final al concurentului este format din suma punctajelor celor două probleme. Să se scrie un program care citeşte numărul de elevi înscrişi şi apoi date despre fiecare elev înscris (secţiunea la care s-a înscris, punctajul obţinut pentru prima problema şi punctajul obţinut pentru a două problemă) și rezolvă următoarele cerinţe:

1. Afișează mesajul DA dacă toţi cei N elevi înscrişi au reuşit să obţină un punctaj nenul la ambele probleme propuse, respectiv NU” în caz contrar.
2. Afişează pentru fiecare secţiune numărul de elevi înscrişi. Afişarea se va face în ordinea crescătoare a numărului secţiunii, prin perechi de numere de forma nr_secţiune nr_elevi.
3. Afişaţi pentru fiecare secţiune punctajul maxim obţinut şi numărul de elevi care au obţinut acest punctaj. Afişarea se va face în ordinea crescătoare a numărului secţiunii, prin triplete de numere de forma nr_secţiune punctaj_maxim nr_elevi. Ştiind ca premiile se acordă doar celor care au luat punctaj maxim, afişaţi şi numărul de premii care vor fi acordate.