Lista de probleme 20

Se dau N numere naturale care conțin în scrierea lor doar cifre din mulțimea {0, 1, 2, 3, 4}. În continuare prin număr special se înțelege un număr natural în care apare cel puțin o cifră impară și fiecare cifră impară apare de număr par de ori.
1. Să se calculeze numărul de elemente din șirul dat care sunt numere speciale.
2. Să se calculeze numărul secvențelor din șirul dat care au lungimea cel mult egală cu K și în care un singur element este număr special.
3. Să se determine și să se afișeze pentru fiecare secvență de lungime K numărul minim de elemente care ar trebui eventual eliminate astfel încât concatenând elementele rămase să obținem un număr special, iar dacă din secvență nu se poate obține un număr special atunci se va afișa -1.

Geologul George a descoperit recent în zona Iașiului o peșteră foarte frumoasă, ideală pentru studierea stalactitelor. În peșteră se află N stalactite, așezate în linie dreaptă. După săptămâni de muncă și analizare temeinică a peșterii, George a descoperit că fiecare stalactită este formată din straturi de depuneri cu diverse compoziții chimice. Astfel, dacă are o stalactită cu 4 straturi, cărora le-a asociat numerele prime 2, 11, 2, 3, atunci stalactita respectivă va avea valoarea 132 = 2 • 2 • 3 • 11. Aflați numărul maxim de stalactite care formează o subsecvență obținută prin curățare, care să fie pe gustul lui George.

În cadrul cercului de lingvistică Ioana a studiat diferite sisteme de codificare a mesajelor, însă i-a atras atenția codificarea par-impar care se aplică numerelor naturale. În această codificare fiecare cifră a unui număr crește cu valoarea 1 dacă cifra este pară, respectiv scade cu valoarea 1 dacă cifra este impară.
1. Dându-se un șir de n numere naturale, să se determine cel mai mic și cel mai mare număr din șir care, prin codificarea par-impar, devin mai mari decât valorile lor inițiale.
2. Să se determine câte numere naturale de k cifre cu prima cifră cif devin palindrom prin codificarea par-impar.

Se dă o matrice cu 2 linii si n coloane care are k celule ocupate. Se dau q interogări de forma (x1, y1, x2, y2), cu următoarea semnificație: dacă se ocupă două celule libere distincte ale matricii inițiale, (x1, y1) și (x2, y2), se poate pava complet matricea cu piese de domino de dimensiuni 2 x 1 și 1 x 2? După efectuarea unei interogări celulele ocupate asociate acesteia vor deveni din nou libere (modificările aduse matricei nu persistă între interogări). Să se determine, pentru fiecare interogare, dacă este posibil ca matricea să fie pavată complet cu piese de domino de dimensiuni 2 x 1 și 1 x 2.

Profesorul de informatică trebuie să corecteze tezele a m elevi. Elevii au avut de rezolvat n probleme în teză, numerotate de la 1 la n. Fiecare elev a rezolvat toate problemele, deci profesorul are de corectat în total m x n probleme. La începerea corectării fiecărei teze, trebuie identificat numele elevului, proces care durează exact p secunde de fiecare dată, chiar dacă se revine la aceeași teză de mai multe ori.
După începerea corectării unei teze, căutarea fiecărei probleme durează k secunde. Corectarea primei probleme din submulțimea aleasă durează t[1] secunde, corectarea celei de-a doua probleme durează t[2] secunde ș.a.m.d. Se garantează că t[1] < t[2] < ... < t[n]. De fiecare dată când se revine la o anumită teză și se reîncepe corectarea ei cu o altă submulțime de probleme, corectarea primei probleme din submulțime va dura din nou t[1] secunde.
Să se determine timpul minim în care pot fi corectate cele m lucrări.

Scrieţi un program care, cunoscând n şi m (dimensiunile picturii), respectiv înălţimile pixelilor 3D, rezolvă următoarele trei cerinţe:
1. determină numărul maxim de culori pure care se combină pe un pixel 3D;
2. determină numărul de culori distincte care apar în pictura creată conform algoritmului aplicat de robotul Vasile;
3. determină dimensiunea maximă a unei zone formată din pixeli 3D de aceeaşi culoare, diferită de alb.

Andra are un pachet cu n tipuri de buline de ciocolată, cu câte c[i] buline de fiecare tip i. Andra dorește să utilizeze toate bulinele pentru a construi piramide, fiecare fiind formată din unul sau mai multe rânduri, numerotate începând de la 1. Pentru fiecare piramidă în parte, pe rândul i, se află 2i-1 buline. Spre exemplu, pe rândul 8 al unei piramide, se află 27 = 128 de buline de ciocolată. Pe fiecare rând al unei piramide se află unul sau mai multe tipuri de buline, iar același tip de buline se poate folosi pe oricâte rânduri. Dintre piramidele care se pot forma, cele serioase conțin pe fiecare rând doar un tip de buline. Folosind toate bulinele, ajutați-o pe Andra să determine:

1) Numărul minim de piramide de ciocolată pe care le poate forma.
2) Numărul minim de piramide serioase de ciocolată pe care le poate forma, astfel încât toate cele obținute să fie de acest fel.

Comisarul Roman se află în fața unui dispozitiv exploziv constând dintr-o piramidă cu N nivele numerotate de la 1 la N. Fiecare nivel i conține i bombe numerotate de la 1 la i. Notăm bomba j de pe nivelul i cu B[i, j]. Pentru fiecare bombă B[i, j] se cunoaște timpul în secunde T[i, j] de la momentul inițial după care aceasta explodează. Dispozitivul se consideră dezamorsat odată ce toate bombele au fost dezamorsate. Roman nu vrea să se grăbească, așa că ar vrea să știe care este numărul maxim de secunde X astfel încât, dacă ar începe operațiunea de dezamorsare cu o întârziere inițială de X secunde, dispozitivul ar putea fi încă dezamorsat cu succes. Pentru Q teste, date fiind N și valorile T[i, j] pentru 1 ≤ j ≤ i ≤ N, se cere numărul X.

Se dau două șiruri, A și B, cu valori din mulțimea {0, 1}.
1. Să se afle numărul de subsecvențe distincte din B care sunt subșiruri în A.
2. Să se afle, pentru o subsecvență B[p...q], numărul de subșiruri din A egale cu aceasta.
3. Să se afle numărul de subșiruri din A care sunt subsecvențe în B.

Fascinată de cultura chineză și Marele Zid Chinezesc, Andra s-a hotărât să își construiască propriul zid în miniatură, de înălțime N și lățime M, din piese roșii și galbene pe care le deține. Ea are la dispoziție un număr nelimitat de piese cu lățimea de o unitate și toate înălțimile posibile. Piesele roșii (hóng) au înălțimea impară (1, 3, 5, ...), pe când piesele galbene (huáng) au înălțimea pară (2, 4, 6, ...). Piesele nu pot fi rotite și pot fi plasate doar pe verticală. Deoarece culoarea galbenă este considerată cea mai prestigioasă în cultura chineză, Andra vrea ca suma lungimilor tuturor pieselor galbene ce alcătuiesc zidul să fie egală cu un număr K, special ales astfel încât să aducă noroc. Mai mult de atât, ea se întreabă în câte moduri poate construi zidul astfel încât această condiție să fie respectată. Date fiind N, M și K, determinați numărul de moduri de a construi zidul în condițiile date.