Lista de probleme 1992

Dorel și-a achiziționat o fermă cu n plantații și o mașină de transport cu o capacitate c, pentru transportul de îngrășăminte la toate plantațiile. Îngrășămintele se află într-un depozit, în cantitate suficientă pentru scopul propus. Plantațiile și depozitul sunt dispuse sub forma unui cerc. Există drumuri doar între plantația i și plantația i+1 (1≤i≤n-1), precum și între depozit și plantația 1 și depozit și plantația n, ca în figură.

La o plantație i se poate ajunge de la depozit trecând prin plantațiile 1, 2,…, i-1 sau prin plantațiile n, n-1, …, i+1, alegerea făcându-se în funcție de traseul cel mai scurt. Se cunosc aceste distanțe, precum și cantitatea de îngrășăminte necesară pentru fiecare plantație. La fiecare încărcare, Dorel ia din depozit exact cantitatea c. Dorel vrea să-și organizeze bine munca la fermă și să consume cât mai puțină benzină prin alegerea celor mai scurte trasee de parcurs. Plantațiile trebuie să fie aprovizionate obligatoriu în ordinea următoare: mai întâi plantația 1, apoi plantația 2, plantația 3,…, plantația n. În plus, și-a propus să încarce o nouă cantitate de îngrășământ doar după ce a folosit toată cantitatea încărcată anterior. Transportarea îngrășămintelor pe plantații se face deci, începând cu plantația 1. După ce se transportă toată cantitatea necesară pentru această plantație, se trece la plantația 2, și tot așa în ordine la 3, 4 etc. până se deservește ultima plantație. Dacă după ce s-au transportat îngrășămintele necesare pentru plantația i în mașină au mai rămas încă îngrășăminte, acestea trebuie utilizate în continuare pentru alte plantații, alese în ordinea impusă (începând cu plantația i+1, apoi i+2 etc.), până se epuizează toată cantitatea transportată de mașină. Astfel, dacă de la plantația i trebuie să ajungă la plantația i+1, va alege cel mai scurt traseu dintre traseul direct de la plantația i la i+1 și traseul care trece prin plantațiile i-1, i-2, …, 1, depozit, n, n-1, …, i+1. La final, mașina trebuie să se întoarcă la depozit, goală sau cu cantitatea rămasă după aprovizionarea cu îngrășăminte a plantației n.

Ajutați-l pe Dorel să calculeze distanța parcursă pentru a transporta îngrășăminte la toate cele n plantații, conform cerințelor.

Se dau numerele naturale N și X. Aflați dacă N este divizibil cu 2X și dacă N este divizibil cu 5X.

Cu ocazia Olimpiadei Naţionale de Informatică, toate drumurile care duceau la Roma, duc acum la Braşov. Drumarii, sub atenta îndrumare a lui Dorel, s-au întrecut pe sine şi s-au hotărât să monteze borne “kilometrice” din 100 în 100 metri. Peste noapte însă, din motive paranormale, unele borne au dispărut. Cunoscând numerele de pe bornele rămase pe fiecare drum spre Braşov, să se determine, pentru fiecare drum, un set de borne dintre cele care lipsesc astfel încât suma numerelor de pe borne să fie divizibilă cu 2017.

Pentru fiecare număr A trebuie să găsiți cel mai mare K cu proprietatea că există un șir B de numere naturale nenule, nu neapărat distincte, astfel încât: (B1 + 1)(B2 + 1)...(BK + 1) = A

Determinați numele pe care îl va purta animăluțul lui Arpsod

Alexandru este foarte pasionat de cuburi. Într-o zi, acesta a creat un zid format din N turnuri de cuburi, turnul i fiind alcătuit din H[i] cuburi puse unul peste altul. Având acest zid, el își pune următoarea întrebare: Dacă aș porni de la un zid “gol” cu N turnuri (gol înseamnă ca H[i] = 0 pentru orice 1 ≤ i ≤ N) iar singura operație pe care o pot face este să aleg doi indici i și j cu 1 ≤ i ≤ j ≤ N și să pun câte un cub peste fiecare turn în intervalul i și j, care este numărul minim de astfel de operații ce trebuie efectuate pentru a obține zidul inițial?

Alexandru, mare informatician, a decis să își impresioneze prietenii cu următoarea problemă: Dându-se un vector cu N numere naturale nenule, se întreabă care este numărul minim de mulțimi cu numere consecutive de forma {1...K} în care acesta poate fi împărțit. Spre exemplu vectorul A = {1, 3, 2, 2, 1, 4} poate fi împărțit în număr minim de partiții astfel {1, 2, 3, 4}, {1, 2}.

Alexandru este elev în clasa a V-a și este foarte pasionat de informatică. Într-o zi acesta a descoperit un vector A cu N elemente și a început să se joace cu ele. Tatăl său, profesor de matematică, îi admiră ingeniozitatea și îi pune M întrebări de forma: “Câte valori din vectorul A sunt divizibile cu numărul x?”.

Se dă un şir format din n numere naturale nenule. Aflaţi cel mai mic număr natural, diferit de 1, care divide un număr maxim de numere din şir.

Ana a calculat suma numerelor naturale mai mici sau egale cu n, iar Andreea suma numerelor naturale mai mici sau egale cu m. Doamna de mate a calculat apoi diferenţa celor două sume şi a obţinut rezultatul S.

Pentru o valoare S dată, aflaţi toate perechile (n,m), cu n>m, scriindu-le în ordine descrescătoare după n astfel încât doamna de mate să obţină rezultatul S.