Lista de probleme 107

Cetatea Sucevei, construită de Petru Mușat în timpul zilelor glorioase ale Moldovei medievale de la sfârșitul secolului 14, și consolidată în al 15-lea secol de către Ștefan cel Mare, este cunoscută pentru faptul că nu a fost niciodată capturată de Imperiul Otoman. Sistemul medieval de fortificații al cetății a fost compus din diferite construcții (curți regale, mănăstiri cu pereți înalți și puncte strategice semnificative) concepute în scopuri defensive, care au fost înconjurate de ziduri înalte de piatră. Dată fiind configurația zidului înainte de restaurare, compusă din N turnuri, indexate de la stânga la dreapta folosind numerele naturale cuprinse între 1 și N, și pentru fiecare turn având numărul de blocuri de piatră pe care îl conține, găsiți lungimea maximă a fragmentului de zid care poate fi restaurat, astfel încât restauratorii să folosească toate cele S blocuri de piatră recuperate în fragment. Lungimea fragmentului este definită ca numărul de turnuri conținute în acesta.

Adrian și-a luat un elicopter. Evident, un elicopter de jucărie. Adrian se joacă cu elicopterul său pe o suprafață reprezentată de o matrice de n×m, unde se află turnuri. Fiecare turn se află în celula reprezentată de indicii i și j, având înălțimea h[i][j]. În jocul său, Adrian dorește să piloteze elicopterul său. Inițial, elicopterul este ridicat în aer la o anumită înălțime, și poziționat într-o celulă aflată pe prima coloană. Pe parcursul jocului, elicopterul este menținut la înălțimea inițială. La fiecare pas, elicopterul se poate muta în una din celulele învecinate pe linie sau pe coloană, în stânga, dreapta, sus sau jos, doar dacă înălțimea turnului nu este mai mare decât înălțimea la care se află elicopterul. Jocul se termină când elicopterul ajunge într-o celulă aflată pe ultima coloană.

Să se determine cea mai mică valoare a înălțimii la care trebuie ridicat elicopterul, astfel încât acesta să poată ajunge pe o celulă aflată pe ultima coloană.

Se dă o listă de N numere naturale, indexată de la 1 la N, și Q query-uri de forma op poz, unde op = 1, 2 este tipul operației.

Cele 2 operații sunt:

• op = 1: se șterge din listă elementul aflat pe poziția poz
• op = 2: se afișează elementul din listă aflat pe poziția poz

Se dau un șir de N numere naturale nenule indexat de la 1 și Q query-uri de forma l r. Să se afișeze pentru fiecare query l r medianul secvenței l r din șir.

Se dă un șir de n numere naturale. Să se determine numărul minim de subșiruri strict crescătoare în care se poate partiționa șirul.

Undeva, într-un ținut îndepărtat, își desfășoară activitatea o vestită companie, mai exact Mondial Computers SRL. Aceștia lucrează cu mulți clienți de renume, deci au nevoie de multă forță de muncă. Astfel, ei au o bază de date în care mențin informații despre angajații lor, dar, recent, echipa care se ocupa de această bază de date a dat dovadă de un randament scăzut, iar ca urmare a acestui fapt, manager-ul general a decis, fără a ține cont de consecințe, să îi concedieze, iar aceștia, de supărare, au șters înainte de a pleca din companie toate datele angajaților. Acum manager-ul are nevoie de ajutorul vostru(voluntar, desigur) pentru reorganizarea acestei baze de date până reușește să angajeze noi oameni.

Se dă un şir format din n numere naturale. Se calculează suma elementelor oricărui subşir al şirului dat. Să se afle câte din sumele obţinute sunt termeni ai şirului lui Fibonacci.

O firmă de construcţii imobiliare a achiziţionat recent un teren dreptunghiular de dimensiuni N×M. Terenul este împărțit în parcele de dimensiune 1x1. Pe unele dintre cele N×M parcele sunt plantați copaci. Firma dorește construirea unui grandios complex comercial și este necesară defrișarea întregului teren. În acest scop sunt utilizați roboți, fiecare robot având baza un pătrat de latură L. Suprafața defrișată de fiecare robot la un moment dat este chiar aria de acoperire a robotului, L×L. Fiecare robot pătrunde prin colțul stânga sus de coordonate (1, 1), se poate deplasa doar în dreapta și în jos și poate părăsi suprafața numai prin colțul dreapta jos, de coordonate (N, M).

Cunoscând dimensiunile N, M ale terenului și coordonatele parcelelor în care sunt plantați copaci se cere:

1. Numărul minim de roboți necesari defrișării întregului teren.
2. Să se răspundă la Q interogări de forma k, unde k este un număr natural. Pentru fiecare interogare de această formă va trebui determinată latura minimă a unui robot astfel încât să fie necesari pentru defrișare cel mult k roboți.

Fie n un număr natural și M={S1,S2,…,Sn} o mulțime de șiruri de caractere nevide. Fie Sk un șir de caractere din M. Atunci, orice caracter al lui Sk aparține mulțimii {'a','b'}. Notăm prin |Sk| numărul caracterelor șirului Sk sau, echivalent, lungimea sa. O subsecvență Sk[i:j] a lui Sk este formată din caracterele situate pe pozițiile consecutive i, i+1, .., j. Astfel, dacă Sk = 'abbbaababa', atunci Sk[3:6] = 'bbaa' sau subsecvența evidențiată: 'abbbaababa'.

Fiind dată o mulțime M, se cere să se determine lungimea maximă a unei subsecvențe care se găsește în toate șirurile din M.

Pe axa reală există N orașe, numerotate cu numerele 1, 2, 3, …, N. Deși într-o lume unidimensională lucrurile par a fi mult mai simple, totuși majoritatea locuitorilor sunt nemulțumiți de distanțele mari parcurse între orașe în scopul rezolvării diferitelor probleme. Astfel, pentru o mai bună organizare, s-a supus la vot și s-a decis promovarea a cel mult K orașe la rangul de centru adminstrativ. Centrele trebuie amplasate într-un mod isteț, în așa fel încât distanța maximă calculată dintre distanțele de la fiecare oraș la cel mai apropiat centru administrativ să fie cât mai mică. Întrucât costurile de administrare ale unui astfel de centru sunt ridicate, se dorește să se amplaseze un număr cât mai mic de centre administrative astfel încât distanța maximă să nu fie modificată.