Lista de probleme 10

1. Se dă un număr natural N. Determinați cel mai mic număr din intervalul închis [1,N] care are
număr maxim de divizori proprii.
2. Se dau trei numere N, M și T. Determinați câte intervale de forma [a,b] au proprietatea că există exact M numere naturale care au T divizori proprii.

Se dau patru numere naturale a, b, k1, k2. Determinați numărul de submulțimi formate din două elemente
numere naturale x și y, cu x și y cuprinse între a și b, astfel încât cel mai mare divizor comun al lui x și y să fie multiplu de k1 sau multiplu de k2.

Un număr natural se numește palPow dacă oglinditul său are strict mai mulți divizori pozitivi decât are numărul. De exemplu 23 este un număr palPow deoarece 23 are doi divizori pozitivi (1 23) iar oglinditul său, 32, are șase divizori pozitivi (1 2 4 8 16 32). Oglinditul unui număr este valoarea obținută considerând cifrele numărului de la dreapta la stânga(de exemplu, oglinditul lui 675 este 576 iar oglinditullui 20310 este 1302). Pentru un șir de n numere naturale date să se determine câte numere palPow sunt în șir precum și care este cel mai mic și cel mai mare număr palPow din șir.

După consolidarea structurii de rezistență, a venit vremea refacerii zidului cetății. Acesta avea lungimea de L unități și înălțimea de H unități. El deteriorându-se în timp, acum nu mai este dreptunghiular ci, pe fiecare din cele L unități de lungime mai există \( {V}_{i} )\) unități, de material, așezate una peste alta și sprijinite pe fundație, deci până la înălțimea \( {V}_{i} )\) unități. Se dorește, evident, acoperirea zonelor rămase așa încât zidul să ajungă dreptunghiular, cu înălțimea de H unități pe fiecare din cele L unități de lungime.

Se dispune de bucăți de material, dreptunghiulare, cu o dimensiune de o unitate. Așadar putem spune că bucățile sunt de dimensiuni 1 X B(1 ≤ B ≤ L) și pentru fiecare valoare B dispunem de oricâte bucăți(să le numim de tipul B). Pentru ca zidul să fie stabil, bucățile trebuie să fie dispuse orizontal, adică una de dimensiune 1 X B va ocupa B unități pe lungime și o unitate pe înălțime. Se mai cunoaște că bucățile de același tip B au aceeași culoare și diferită de culoarea bucăților de alte tipuri. Pentru a fi zidul frumos, trebuie ca la aceeași înălțime față de fundație, să se folosească bucăți de material de aceeași culoare. Determinați numărul minim de bucăți necesare refacerii zidului.

Scrieți un program care citește un număr natural N, valorile matricei și pozițiile inițiale ale jucătorilor și afișează la ieșire răspunsul la Q întrebări de forma: “Care este primul moment de timp după care avem cel puțin P celule colorate în matrice?”. În cazul în care pentru o întrebare nu se vor putea colora P celule libere (după oricât de mult timp), se va afișa ca răspuns pentru acea întrebare valoarea -1.

Se dau două numere naturale n și k. Determinați cea mai mare valoare care se poate obține eliminând din numărul n exact k cifre aflate pe poziții alăturate(una după alta).

Fie a și b două numere naturale 0 < a ≤ b. Să se determine numărul de fracții \( \frac{x}{y} \) diferite, ce se pot forma utilizând numere naturale nenule, având proprietățile: \( \frac{a}{b} \leq \frac{x}{y} \leq \frac{b}{a} \) și 2 ≤ x + y ≤ a + b.

Se dă un șir V cu N valori naturale nenule, memorate pe poziții consecutive începând cu poziția 1. Notăm cu S următoarea secvență de cod aplicată asupra sa:

(C/C++)
maxim = 0;
rep = 0;
for(i = 1; i <= N; i++)
	if(V[i] > maxim)
		maxim = V[i];
	else
		if(V[i] == maxim)
			rep++;

Considerăm operația de eliminare din V a elementului de pe o anumită poziție dată P. În urma operației de eliminare elementele de pe pozițiile P + 1, P + 2, ..., N ajung pe o poziție cu 1 mai mică iar N scade cu 1.

Dându-se mai multe operații de eliminare(independente una de alta, adică fiecare se aplică asupra șirului inițial, nu după operația anterioară), să se determine valoarea variabilei rep dacă am aplica secvența S asupra șirului obținut după fiecare operație de eliminare.

Fie un șir a de N numere întregi. Trebuie construit un nou șir b (tot cu N elemente) astfel:

• dacă \( {a}_{i}>0 \), atunci \( {b}_{i}={a}_{i} \)
• dacă \( {a}_{i}=0 \), atunci \( {b}_{i} \) poate avea orice valoare strict pozitivă
• dacă \( {a}_{i}<0 \), atunci \( {b}_{i} \) poate avea orice valoare strict pozitivă cu excepția lui \( -{a}_{i} \)

Se garantează că \( {a}_{1} \) și \( {a}_{N} \)au valori strict pozitive și între oricare două valori strict pozitive se va afla cel mult una strict negativă.

Știindu-se șirul a, să se calculeze numărul de moduri de a forma șirul b astfel încât acesta să fie crescător (nu neapărat strict). Deoarece acest număr poate fi foarte mare, se va afișa doar restul împărțirii la 1.000.000 007.

Felicia este interesată de subșirul maxim lexicografic al unui șir de caractere. Rețineți că un șir a este considerat mai mic în ordine lexicografică decât un șir b dacă a este prefix al lui b, sau dacă există o poziție i pentru care avem a[1] = b[1], ..., a[i − 1] = b[i − 1], și a[i] < b[i]. Astfel, subșirul maxim lexicografic al unui șir de caractere este cel mai mare subșir, în ordinea lexicografică, al unui șir de caractere (de exemplu zzxx pentru azbxazbxaax). Pentru un șir s de caractere vom nota cu m(s) subșirul maxim lexicografic al lui s, și cu v(s) = |m(s)| lungimea acestui subșir. Felicia vă dă un șir s format din caractere mici ale alfabetului englez. Considerați toate subsecvențele continue s' ale lui s. Felicia vrea să calculați suma valorilor v(s') pentru toate subsecvențele posibile s' amintite anterior